„Gradele Albastre nu sunt decât curtea exterioară sau porticul Templului. Iniţiatului îi sunt înfăţişate o parte din simboluri, dar el este intenţionat indus în eroare de false interpretări. Nu este cazul ca el să le înţeleagă, ci doar să creadă că le înţelege… Adevărata lor semnificaţie este rezervată doar Adepţilor, Prinţii Francmasoneriei.” Albert Pike, in cartea “Morala si Dogma” (1888)
Ca masoneria e o hazna plina de ipocrizie si multi nemernici, iar unii intra acolo din necunostinta, stim si vedem, dovezile se expun in fata ochilor nostri. In continuare voi prezenta povestea fericita a cotidianului Curentul, un ziar care si-a permis sa dezvaluie pe toti venerabilii masoni. Reactiile nu au intarziat sa apara, dupa cum relateaza jurnalistii de la Curentul, primindu-se la redactie celebrele amenintari, adica intimidari masonice, ca, daca atata stiu acesti indivizi, daca atat ii duc capul, atat fac. Cei de la Curentul, oameni curajosi, nu s-au lasat intimidati sub nicio forma de acesti dubiosi si si-au pregatit apararea prin avocatul Urban Iulian, mare cunoscator al conspiratiilor celebre, un avocat atat de bun care a dus la final procesul intentat de masonerie cotidianului Curentul castigandu-l.
Albert Pike, decedat în 1891, a fost una dintre cele mai de seamă personaje ale masoneriei mondiale. Cele mai celebre tituluri ale sale erau acelea de Suveran Mare Comandor al Consiliului Suprem al gradului 33 şi Suprem Pontif al Masoneriei Universale. In cartea sa “Morală şi Dogmă”, scrisă in anul 1888 pentru masonii cu grade superioare, el arată cum sunt induse în eroare nivelurile inferioare:
„Gradele Albastre nu sunt decât curtea exte-rioară sau porticul Templului. Iniţiatului îi sunt înfăţişate o parte din simboluri, dar el este intenţionat indus în eroare de false interpretări. Nu este cazul ca el să le înţeleagă, ci doar să creadă că le înţelege… Adevărata lor semnificaţie este rezervată doar Adepţilor, Prinţii Francmasoneriei.”
Sensuri si… iar sensuri
Până şi masonii din gradele 32 şi 33 sunt induşi în eroare dacă nu fac parte din descendenţi. Jim Shaw afirmă că simbolurile sunt interpretate diferit chiar de către masoni, existând astfel două sensuri ale acestora: cel exoteric pentru iniţiaţii inferiori, şi cel ezoteric pentru cei superiori. Dar există şi un al treilea, adevărul, rezervat doar elitei de iniţiaţi descendenţi şi celor care trec dincolo de nivelurile oficiale ale societăţilor secrete – cei din gradele neoficiale ale Iluminaţilor. Shaw afirmă că masoneria adoră natura, Soarele şi Luna, prin simbolul falusului. El spune că falusul reprezintă Soarele în uniune sexuală cu Pământul feminin, pentru a aduce o noua viaţă.
La un anumit nivel este adevărat, dar mult prea puţin. Să luăm ca exemplu simbolul masonic, pătratul şi compasul (Figura 29). Acestea sunt aşezate mereu deasupra scaunului (tronului) Maestrului Adorator, care este amplasat la est în Templele Masonice, direcţia răsăritului. Shaw mărturiseşte că masonilor de grad inferior li se spune că pătratul trebuie să le reamintească să fie cinstiţi în relaţiile cu toţi oamenii (scuză-mă că râd). Iar compasul este pentru a învăţa să-şi „circumscrie” pasiunile şi să-şi controleze dorinţele. Poate că francmasonul pedofil si criminal in serie George Bush a lipsit de la acea întrunire.
Shaw mărturiseşte că „adevăratul” înţeles le este revelat abia mai târziu, şi anume că falusul masculin al Soarelui impregnează Pământul feminin, simbolizat ca pătrat.8 Din nou acest lucru este adevărat d4oar la un anumit nivel, dar la cele mai înalte niveluri ale Iluminaţilor compasul şi pătratul reprezintă impregnarea care perpetuează descendenţii. Simbolul V şi A al Reginei Victoria şi al prinţului german Albert, ambii descendenţi reptilieni, ca şi litera G din sigla francmasonilor, reprezintă acelaşi lucru.
Toate aceste simboluri şi coduri ale societăţilor secrete au un sens pentru iniţiaţii de grade inferioare, unul pentru cei de grade superioare şi altul pentru cei care ajung pe cele mai înalte niveluri ale Iluminaţilor (adevărata interpretare). In „jurămintele de sânge” (numite „Obligaţie”), iniţiatul acceptă de bună voie să fie torturat şi chiar ucis, în cazul în care revelează „secretele”. Astfel se menţine compartimentarea în cadrul căreia nivelurile superioare nu dezvăluie „secretele” nivelurilor inferioare. De fapt, recunoaşte Jim Shaw, nici la nivelul gradului 33 nu afli nimic valoros.
Adevăratele chestiuni există deasupra nivelurilor oficiale, şi doar câţiva masoni ajung acolo. Francmasoneria este o hazna de înşelătorie şi ipocrizie, iar jurămintele făcute către societăţile secrete şi către „fraţii” iniţiaţi întrec cu mult orice jurământ făcut vreodată ţării sau poporului ca preşedinte, prim-ministru, membru al Congresului sau Parlamentului, poliţist sau judecător. Jim Shaw scrie:
„Masonul jură să păstreze secretele altui mason pentru a-1 proteja, chiar dacă aceasta implică ascunderea dovezilor unui delict. în unele grade trădarea şi crima sunt exceptate. Dar în gradele superioare nu sunt excepţii de la această promisiune de tăinuire a adevărului. Obligaţiile, dacă e să dăm crezare învăţăturilor masonice, pot cere unui mason să depună mărturie falsă, sperjur sau (în cazul unui judecător) să dea un verdict greşit pentru a proteja un frate mason.”
Daca tot nu v-ati convins cititi o istorie socanta a acestei organizatii masonice creata oficial in secolul XII, de catre supravietuitorii cavalerilor templieri, prin care Reptilienii Anunnaki isi putea manifesta forta de coducere in vizorul agendei globaliste -> http://www.fara-secrete.ro/crearea-francmasoneriei-in-secolele-xvi-xvii-limbajul-secret-de-comunicare-al-reptilienilor-si-planul-de-control-al-planetei.
Daca vreti sa vedeti si cam ce ritualuri negative, pline de simbolistici negative au acesti indivizi, intrati aici -> http://www.fara-secrete.ro/ritualurile-malefice-ale-organizatiei-masonice-care-se-desfasoara-in-cadrul-lojilor.
Daca va intrebati ce spun personalitati la nivel mondial despre masonerie, in speta fosti masoni de grad 33, aflati aici din topul celor 10 facut de mine -> http://www.fara-secrete.ro/top-10-fosti-masoni-care-au-dezvaluit-ca-masoneria-este-o-organizatie-malefica.
Daca va intereseaza despre Cavalerii Templieri (slujitorii si aparatorii descendentilor regali ai reptilienilor Anunnaki) cei care au fost parintii masoneriei inca de la inceput, cititi aici -> http://www.fara-secrete.ro/cavalerii-templieri-slujitorii-reptilienilor-anunnaki-in-implementarea-agendei-noii-ordini-mondiale.
Ca sa nu mai spun ca articolul 40 din Costitutia Romaniei interzice in mod clar existenta organizatiilor cu caracter secret, asa cum este masoneria
“Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.”
Asta sustinea si Antonie Iorgovan, “parintele constitutiei” si a fost asasinat prin iradiere! Mai multe aflati aici -> http://www.fara-secrete.ro/masoneria-este-ilegala-in-romania-conform-articolului-40-din-constitutia-romaniei-asociatiile-cu-caracter-secret-sunt-interzise.
Despre tehnicile de asasinare masonice am scris aici -> http://www.fara-secrete.ro/tehnicile-masonice-de-asasinare-a-celor-care-nu-pot-fi-opriti-sa-faca-dezvaluiri-anti-masonice-iradierea-si-atacurile-psihotronice.
Chiar si Radu Timofte, fost sef al SRI, declara in Evenimentul Zilei ca masoneria este periculoasa pentru securitatea nationala si ca ii este teama de acesti “frati”. Mai multe despre declaratiile sale care in mod clar i-au adus sfarsitul in 2006, cititi aici -> http://www.fara-secrete.ro/radu-timofte-fost-sef-al-sri-a-fost-asasinat-pentru-a-nu-face-publica-descoperirea-din-bucegi-deoarece-el-a-fost-prezent-la-intreaga-operatiune-de-patrundere-sub-masivul-bucegi-pe-11-august-2003.
Pierre Joseph de Hillerin, individul venerabil mason, care a dat in judecata ziarul Curentul.ro
Acest lucru, aproape incredibil, creaza un precedent si vedem ca “fratii” masoni au probleme in a se apara. In continuare voi expune pe larg tot ce s-a intamplat citand de pe curentul.ro[1]:
“Astăzi am fost înștiințat că s-a încheiat definitiv un episod juridic ce a debutat în 2010, când un venerabil mason, Pierre Joseph de Hillerin, mâna dreaptă a lui Costel Iancu, un fel de mega șmecherilă cu șorțuleț (fost lăutar la bază), a acționat în judecată ziarul Curentul și pe mine personal cerând pe calea instanței să i se acorde 4.5 miliarde de lei pentru că ar fi fost prejudiciat de articolele scrise în Curentul despre masonerie.
Iulian Urban a fost avocatul care a dus la bun sfârșit procesul care a durat vreo trei ani și tot el m-a înștiințat astăzi oficial că am câștigat printr-o sentință definitivă și irevocabilă.
Meseriașul Iulian Urban a avut câștig de cauză și în alte procese care ne-au fost intentate de diferite coțofene de teapa Alinei Gorghiu și Corinei Crețu. Urban a fost singurul parlamentar mișto în fosta legislatură, singurul care nu a acceptat să primească niciun ban de la stat, niciun privilegiu de parlamentar, și a fost în topul intervențiilor și proiectelor înaintate în Senat. Păcat că atâția neica nimeni au intrat acum în Parlament în schimb oameni de valoare cu adevărat dedicați Românieim de felul lui Iulian Urban, au renunțat să se mai implice politic, scârbiți de zoaiele politicianiste care au împuțit spațiul public mai rău că oricând.
Oricum, până una alta lui Urban i se datorează un precedent la nivel mondial – este pentru prima oară că ziar și un ziarist câștiga într-o astfel de cauză ce implică vârfuri ale puterii oculte ce se pretinde a fi masoneria.
În premieră națională au fost publicate în Curentul lista șefilor masoneriei din România, cu date complete și apoi și date ce configurau intersecția dintre afacerilor acestora, politica și masonerie. La nivel mondial nu se mai cunoaște nicio situație similară, nu a existat niciodată un precedent al publicării listelor și datelor complete ale șefilor vreunei puteri masonice.Evident reacțiile publicării listelor masonilor venerabili din România nu au întârziat să apară. Amenințări transmise pe tot felul de căi și, în final, a urmat procesul care ar fi urmat să atragă și altele în caz ca venerabilul de Hillerin ar fi câștigat. În România nu există principiul precedentului, ca în SUA de exemplu, însă dacă o instanță românească ar fi dat câștig de cauză pretențiilor materiale ale venerabilului mason ar fi putut și restul venerabililor să ceară la rândul lor sume similare de bani – suma totală ar fi atins valoarea unei tranșe FMI, câteva zeci de milioane de dolari.
“Argumentele” juridice invocate de venerabilul mason au fost dintre cele mai hilare, după cum reiese și din întâmpinarea ziarului Curentul din care putem publica în premieră câteva pasaje, spre amuzamentul publicului.Venerabilul considera defăimătoare identificarea publică a calității de mason
“Să înțelegem că reclamantul considera defăimare identificarea să ca venerabil mason? Dar nu a stabilit nimeni că a fi mason este ceva rău. Ba mai mult, Marea Lojă Națională a fost declarată de Guvernul Adrian Năstase prin HG561/2004, ca fiind de utilitate publică deci nici nu poate fi vorba de vreo defăimare când spui despre cineva că este mason, dimpotrivă. Exemplificarea în acest articol a reclamantului ca fiind venerabil mason s-a făcut după ce domnia sa a povestit în numărul 15 din 2003 al jurnalului oficial al Marii Loje Naționale a României, FORUM MASONIC, cum a devenit mason în februarie 1991. Reclamantul este prezentat în această revistă ca fiind “Mare Ministru de Stat, Supremul Consiliu al RSAA din România” și având gradul maxim de 33.
Reclamantul însuși povestește despre ritualul de inițiere în masonerie deși inițial “a fost ușor surprins și chiar speriat” : “două personaje îmbrăcate ciudat m-au invitat să le urmez. Ba încă m-au legat la ochi și…” Detaliile se opresc aici dar reclamantul ne asigură că a parcurs acest ritual de “nenumărate ori”. În același articol reclamantul însuși povestește despre ierahia și subordonarea din interiorul masoneriei “Cu fratele Iancu m-am întâlnit de multe ori în momentele mai bune sau mai fierbinți ale istoriei recente a Masoneriei, românești și chiar a celei profane. De fiecare dată în care primeam ceva de făcut în cadrul Masoneriei recunoșteam că undeva decizia să îmi marca destinul.”
Atașăm articolul din revistă din anul 2003(6003 este anul masonic, pentru că domniile lor se considera înaintea “profanilor”, cu 4000 de ani !!). Așa cum istoricul Horia Nestorescu Bălcești a subliniat “în masonerie se intră, dar nu se mai iese.” Prin urmare identificarea reclamantului ca fiind mason este și va rămâne actuala până la decesul sau.
De altfel, reclamantul însuși a trecut în declarația sa de interese din noiembrie 2010 faptul că este vicepreședinte al Ritului Scoțian Antic și Acceptat, fapt ce arăt ca la momentul publicării articolelor, încă era mason.
Reclamantul se plânge de faptul că “majoritatea persoanelor” care îl cunosc au o atitudine de respingere, de defăimare față de domnia sa și față de familia sa, pentru că după ce au citit în ziarul Curentul cele două articole, au înțeles că acel Pierre Joseph de Hillerin despre care se știe cel puțin din 2003 că e mare maestru mason este același cu Pierre Joseph de Hillerin pe care ei îl cunosc.
Înțelegem că de fapt prietenii l-au identificat abia acum ca fiind Marele maestru mason, Pierre Joseph de Hillerin după numărul de mobil? Am făcut o cercetare jurnalistică și reclamantul este singurul roman ce poartă acest nume deci o confuzie cu altcineva era imposibilă. Tot reclamantul se plânge că familia sa “este supusă de cunoscuți la o serie de întrebări și discuții care scot în evidență pericolul în care aceștia se afla la domiciliu, serviciu sau la școală.”
În acest caz, fiind vorba de cunoscuți care amenințau trebuia sesizată poliția .Boxerii au boală pe masoni!
Reclamantul sugerează că nu a mai putut candida la funcția de vicepreședinte al FRB din cauza noastră: “intenționam să particip la un concurs pentru ocuparea funcției de vicepreședinte al Federației Romane de Box. În urma acestor articole defăimătoare colegii precum și ceilalți cunoscuți au avut o atitudine de respingere față de mine.”
Doar după o zi de la depunerea cererii de chemare în judecată pentru suma de 400.000 RON, au loc alegerile unde reclamantul își depusese déjà candidatura de două săptămâni și acesta participă la ”concurs”. Am solicitat și noi câteva puncte de vedere ale celor prezenți la votul din 27.10.2010 care ne-au declarat că nu l-au votat pe reclamant pentru că lucrează la Guvern! Nu a pomenit nimeni de masonerie. De altfel s-a văzut în această vară și reacția sălii la celebrul meci în care a boxat BUTE, sală care a huiduit prelung atunci când Rudel Obreja a mulțumit Ministrului Elena Udrea. La Udrea, cu siguranță respingerea nu a fost din cauza masoneriei, unde se știe că femeile nu sunt acceptate. Începând cu vara lui 2010, reprezentanții Guvernului nu se bucura de o prea mare popularitate iar lumea nu face diferența între cei care iau cu adevărat decizii de tăiere a salariilor sau a pensiilor și un director dintr-un minister. Poate acesta este motivul pentru care cunoscuții reclamantului îl resping și nu faptul că e mason.
În continuare reclamantul ne menționează că “îndeplinește o funcție publică, respectiv aceea de director al INCS, fapt care îmi lezează onoarea, demnitatea și prestigiul în mediul universitar și științific.”
Dacă funcția publică îi lezează onoarea, să demisioneze !Venerabilul avea un anturaj dubios care-și băgau și-și scoteau zi de zi!
Prejudiciul suferit: 1.Reclamantul nu prezintă în ce au constat “gravele” prejudicii. 2.Dacă persoanele din anturajul dumnealui folosesc “comentarii licențioase” poate că acesta (anturajul) nu-l merită pe reclamant!
Noi încercăm prin intermediul ziarului să educăm cât mai mulți cititori dar nu putem suplini “cei șapte ani de acasă” ai membrilor anturajului reclamantului. De 4 ani am pus la dispoziție săptămânal, pe cheltuiala noastră, o pagină Academiei Romane tocmai în scopul de a mai turna câte o picătură de educație și cultura în mințile cititorilor. Este evident că nici Academia Romană nu mai poate face nimic dacă și anturajul unui profesor universitar folosește un limbaj licențios.
Reclamantul se plânge că a fost “sunat zi și noapte pe telefoanele private”. Mobilul pe care noi l-am publicat este cel de serviciu. Telefonul sau de acasă (precum și mobilul de serviciu) sunt făcute publice chiar pe site-ul familiei sale www.hillerin.com.
Oricum pe noi ne-a convins că anturajul familiei sale nu este unul de elită: discuțiile cu cunoscuții i-au făcut familia să se simtă în pericol, aceștia folosesc cuvinte litigioase, îl sună zi și noapte pe telefoanele private. Având în vedere că reclamantul are trei copii minori poate ar trebui sesizate autoritățile competente cu protecția minorilor”.
Una peste alta, chestiunea venerabililor masoni și a temerilor lor s-a tranșat definitiv, este clar că nu ziariștii sunt de vină dacă lumea se uită la masoni ca la niște ciudățenii (iar dacă și-ar schimba șorțulețele și compasele cu o vestimentație mai de Doamne ajută, poate ar fi și ei altfel priviți de către societate, nu ca niște gospodine sandiloaice și freaky).”
SURSE