Nemaiputand sa faca fata atacurilor impotriva masoneriei, Iluminatii, isi aleg Maestrii, asa cum este Viorel Danacu, Maestru Mason al Marii Loji Regulare din Romania. Acesti Maestri, au rolul de a face o disimulare, imbinand adevarul cu minciuna, pentru ca oamenii sa nu mai inteleaga nimic.
Acesta a oferit un interviu pentru Ziarul Ring, iar interviul il veti vedea mai jos:
“Masoneria… Un subiect întotdeauna fascinant, plin de mister, provocator. Mai ales când e oglindit într-o carte bine documentată. Sau când este dezvăluit de un om din interior. Când însă şi omul, şi cartea, împreună, ţi se deschid, e o ocazie rară. E cu atât mai captivant, cu cât ai ocazia să ţi se răspundă direct la întrebări pe teme fierbinţi, la zi: cum ar fi… relaţia masoneriei cu politica.
Autorul acestor rânduri a mai scris, în trecut, despre masonerie. De mai multe ori. Poate de cel mai mare impact a fost articolul de dezvăluiri intitulat “Masoneria de partid şi de stat”. Zilele acestea, însă, am avut privilegiu, să ne viziteze la redacţie domnul Viorel Dănacu, Marele Maestru al Marii Loji Naţionale a României ( a se deosebi de Marea Lojă Naţională din România). Care ne-a pus la dispoziţie o carte-document, lansată de curând: “Francmasoneria aşa cum a fost”.
O carte bazată pe o complexă documentare (în arhive pariziene, în arhivele CNSAS). O carte în care, dincolo de istoria frământată a masonerie universale, cu detalii uluitoare din istoria francmasoneriei româneşti – vezi capitolul “Mihail Sadoveanu, marele iniţiat”, cel mai tulburător, dramatic chiar capitol, abundând în documente “top secret” în premieră, este cel care poartă titlul “Masoneria, serviciile de securitate, mafia şi implicaţiile lor”, cu un subcapitol intitulat chiar aşa: “Masoneria şi structurile mafiote”. Curajoasă carte. În care, ca şi în discuţia pe care o vom publica în “ring”, şeful Marii Loji Naţionale a României… rupe tăcerea.
Poate influenţa masoneria alegerile?
Am vorbit multe şi despre multe cu Marele Maestru Viorel Dănacu. Cum era şi firesc, am atins cea mai fierbinte temă a zilei: alegerile prezidenţiale din România. La întrebarea directă dacă masoneria/masonii din România sau din afara graniţelor ar putea influenţa alegerile, fie că vorbim de cele locale, parlamentare sau prezidenţiale, MM Viorel Dănacu ne-a răspuns aşa: “E prea dezbinată azi masoneria ca mai poată influenţa alegerile. A existat, cu ani în urmă, o politizare a masoneriei, dar a fost o mare greşeală. Noi nu trebuie să dictăm, să trimitem circulare. Nu, oamenii sunt liberi să voteze după cum le dictează conştiinţa”.
“Povestea asta cu masoneria care conduce lumea…”
Am vrut să lămurim şi problema cu presupusa racordare, interferenţă a masoneriei cu marile structuri ale aşa-numitei Oculte Mondiale. “Povestea asta cu masoneria care conduce lumea din umbră a fost odată… ca-n poveşti. La ora actuală, masoneria nu mai este racordată la niciun fel de lucruri din astea. Poate să fie racordată prin indivizi ca membri, ca masoni, dar nu poate să fie racordată la Bilderberg sau la Uniunea Europeană ori la nu ştiu ce Mare Lojă ca instituţie. Deci e o diferenţă”, spune MM Dănacu. Cu toate acestea, el ne-a vorbit despre necesitatea conlucrării marilor oameni de stat cu importantele structuri masonice. Şi ne-a dat exemplul lui Sarkozy care, printr-un consilier, lua “pulsul”, lunar, masoneriei din ţara Iluminismului şi a revoluţiei care, sub stindardul “Liberté, Egalité, Fraternité”, a schimbat lumea.
Despre relaţia lui Sarkozy cu masoneria
Vorbind despre relaţia fostului preşedinte Sarkozy cu fenomenul masonic din Franţa, MM Dănacu spune: “Eu, cu ani în urmă, am văzut la Paris, într-un ziar, că un consilier al lui Sarkozy, în fiecare lună, avea o întâlnire cu toţi marii maeştri. Şi Sarkozy, prin consilieri, îşi punea în consonanţă politica statului cu ceea ce vorbeau marii maeştri în loji”.
Ce iniţiativă trebuie să aibă viitorul preşedinte
Evident, l-am întrebat pe Viorel Dănacu dacă o conlucrare între şeful statului şi masonerie ar fi posibilă şi la noi, iar domnia sa ne-a răspuns: “Viitorul preşedinte trebuie să ştie şi să ţină cont că există în România şi masonerie. Şi, atunci, el trebuie să aibă iniţiativa şi să spună că vrea să aibă un consilier care, lună de lună, să stea de vorbă cu toţi marii maeştri din toate marile loji. Şi nu pentru a face ce vor ei, ci el, ca preşedinte, să le spună: «Împreună să facem ceva pentru România!»”.
“Să nu credeţi că Ceauşescu a fost străin de subiectul masonerie”
Şi pentru că a venit vorba despre relaţia preşedinte-masonerie, aflaţi în continuare pe ce poziţie s-au aflat regii şi preşedinţii României în raport cu masoneria. Mai întâi… despre preşedinţi. “Să nu credeţi că Ceauşescu a fost străin de subiectul masonerie”, spune M.M. Dănacu, fără a detalia. Într-adevăr, despre Ceauşescu s-a spus că a fost iniţiat în Italia, în Propaganda Due. S-a vorbit/glosat mult şi despre relaţia lui Ceauşescu cu controversarul Licio Gelli (om de afaceri italian cunoscut ca fiind fondatorul celebrei organizații secrete Propaganda Due).
Un fost preşedinte român s-a făcut mason în trei ţări: Egipt, SUA şi Grecia
De la Ceauşescu, M.M. Dănacu trece repede la ceilalţi preşedinţi: “Şi actualii şi foştii preşedinţi au fost în mai multe loji nu au fost numai într-una singură. Apropo de ritualistica comparată. Dacă luăm un fost preşedinte, unul dintre foştii preşedinţi, s-a dus în Egipt şi s-a iniţiat, dar nu au recunoscut cei din America, pe urmă s-a iniţiat în riturile celor din America, dar nu au recunoscut cei din Grecia. S-a dus şi în Grecia. Şi astfel s-a plimbat peste tot”. Întrebat dacă toţi cei trei preşedinţi s-au iniţiat şi au devenit masoni, marele maestru Viorel Dănacu ne invocă regula de aur: consimţământul fratelui. Şi, deci, nu ne spune. Dar, prin indicii, ne lasă să înţelegem foarte bine despre cine este vorba.
“Unii regi au protejat masoneria, alţii nu au protejat-o”
Întrebat despre relaţia Casei Regale cu masoneria şi dacă vreunul dintre regi (Carol I, Ferdinand, Carol II, Mihai I) a fost mason, M.M. Dănacu răspunde: “Regii, familile regale, în general, au fost… Au fost mai mult pe cavalerii templieri. Regii… Unii regi au fost au protejat masoneria, alţii nu au protejat-o. Dar ei, regii, au fost cu predilecţie la Templieri. De ce? Pentru că la templieri se merge pe ideea că un nobil nu poate fi făcut nobil decât tot de către un alt nobil. Ideea că Columbeanu s-a dus la Alba Iulia şi l-au făcut templier e problema lui (n.r. – şi problema lor, a Templierilor).
O biografie de mason. O biografie… exemplară
Cine este Viortel Dănacu ne spune chiar domnia sa: “Eu conduc Centrul Regional De Studii Francmasonice Paris-Bucureşti, înfiinţat în 2005. Şi, apoi, Marea Lojă Naţională a României (n.r. – M.L.N.A.R.) – lojile de cercetare. Le spune loji de ritualistică comparată şi cercetări masonice. La această mare lojă (n.r. – M.L.N.A.R.), este piramida întreagă: adică şi Marea Lojă, care gestionează gradele 1-3 şi Supremul Consiliu, de la gradele 4 la 33; Ambele conducându-le eu, după un model care nu este inventat de mine, ci se practică în toat lumea”. Biografia caracaleanului colonel în rezervă Viorel Dănacu este mult mai complexă. Născut în Caracal şi domiciliat în Bucureşti, este absolvent al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, doctor în ştiinţe medicale (specialitatea “Medicină Veterinară – Tomografie animală”). Mare Maestru Ad Vitam al M.L.N.A.R. (în perioada 2002-2010), în prezent, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale a României – Loja de Ritualistică Comparată şi Cercetări Masonice, Viorel Dănacu, mai ales după ce s-a pensionat din M.A.I., unde a lucrat ca ofiţer specialist medic veterinar în cadrul Direcţiei Medicale a M.A.I., s-a aplecat tot mai mult asupra cercetării/investigării istoriei dramatice a masoneriei române. A mers în arhive (la Paris, la CNSAS etc), a purtat lungi corespondenţe, a adunat o imensă “comoară” masonică (documente, obiecte ritualice), demne de un adevărat muzeu (în aşteptare, nu în adormire) al Masoneriei Române. A participat cu aceste “nestemate” masonice la numeroase expoziţii masonice itinerante. Ca un adevărat diplomat al masoneriei, a participat la foarte multe convente masonice în: Brazilia, Gabon, Edinburgh, Londra, Paris, Atena, Viena, Lisabona, Madrid, Moscova, Saint Petersburg, Geneva, Bayreuth, Barcelona, etc. A scris numeroase articole, dar şi cărţi despre masonerie, “Francmasoneria aşa cum a fost”, fiind ultima, dar nu cea din urmă, întrucât alte 4-5 mai aşteaptă să fie puse sub tipar.
“Erau nouă membri masoni care erau anchetaţi penal”
Cartea “Francmasoneria aşa cum a fost”, un tom de peste 700 de pagini, abundă în documente şi dezvăluiri, unele, de-a dreptul… incendiare. Vom mai vorbi despre ele, pentru că sunt demne de a fi supuse unor dezbateri, atâta vreme cât ele vorbesc despre prigoana dusă de fosta Securitate împotriva masoneriei, dar şi – atenţie! – despre RELAŢIA MASONERIEI CU… STRUCTURILE MAFIOTE. M.M. Viorel Dănacu – se vede şi din carte, dar şi din discuţia cu noi – este un om de mare curaj. Împreună cu regretatul Mare Maestru Nicu Filip a demascat, nu de puţine ori, corupţia din masoneria română. “În 2002, s-a pus problema atunci când se făcea apel la toate instituţuiile statului de a face front comun împotriva corupţiei. Nenorocirea a fost că, în Marele Consiliu din acea vreme, condus de Comănescu, erau nouă membrii masoni care erau anchetaţi penal. Şi Nicu Filip, care a fost mare maestru la Marea Lojă Naţională din România şi care a făcut puşcărie în Ţarca Aiudului şi a făcut multe sacrificii, a spus că este nepermis aşa ceva. Şi a tras un semnal de alarmă care, în loc să fie perceput ca atare s-a încheiat cu o scindare. Pentru că ei, în loc să vorbească cu Nicu Filip şi/sau să remedieze cumva această problemă, s-au ambiţionat. Şi Nicu s-a ambiţionat, şi ei s-au ambiţionat şi s-a mers la ruperea Marii Loji. Şi, atunci, Nicu Filip a mers cu lupta împotriva corupţiei din masonerie, care este din păcate şi astăzi”, ne dezvăluie, cu mult curaj Marele Maestru Viorel Dănacu.
“Caracatiţa asta este prezentă… Se fac masoni pentru bani…”
L-am întrebat, apropo de corupţia din masonerie, dacă este posibil ca masoneria să fi penetrat multe structuri ale statului – administrative, financiare, de informaţii şi contrainformaţii, din armată, chiar – şi, pentru că ne-a confirmat “Da, aşa este” am vrut să ştim dacă, din această perspectivă, se poate spune că masoneria ar fi putut/ ar putea să controleze “jocul” şi ar putea influenţa politica de stat în România. M.M. Dănacu a răspuns: “Da, din păcate e adevărat. Şi din ăştia arestaţi acum sunt mulţi…. Eu îi cunosc pentru că am iniţiat împreună cu Nicu Filip şi politicieni şi… Caracatiţa asta este prezentă… Nu vreau să intru în subiectul ăsta… Ce se întâmplă, o să vedeţi pe site-urile mele că eu am contestat masoneria de duzină, masoneria care se face acum în toate marile loji. Se fac masoni pentru bani. Ăsta a fost motivul pentru care noi, eu cu Nicu Filip, am plecat în 2002 (din Marea Lojă Naţională din România/M.L.N.R.), că era maestru Florea Gheorghe (n.r. – patronul de la Fulger Bragadiru). Şi Nicu Filip a spus: «Dacă ajunge Florea să conducă masoneria, înseamnă că noi am făcut puşcărie degeaba!». Ne aducem aminte că în decembrie 2001, în ziarul ProSport, Comănescu anunţa că succesorul lui, în 2002, la conducerea Marii Loje va fi Pro Marele Maestru Florea Gheorghe. Şi, de atunci, a luat foc Nicu Filip şi aşa s-a scindat Masoneria. Deci, pe de o parte, fenomenul (n.r. – corupţia în masonerie) există şi este dezgustător ce se întâmplă, eu chiar spun că se călăreşte un cal de lemn de 20 şi de ani şi masonerie nu fac: orice fac, numai masonerie nu fac. Şi, de aceea, noi ne-am strâns în jurul ideii de Loji de Cercetare. Eu nu dau înapoi şi nu mi-a frică să vorbesc, dar aş prefera să vorbesc despre cercetare: arhivele de la Paris, arhivele de la CNSAS…”, ne-a declarat M.M. Dănacu, cu curaj, dar pe un ton trist-amar.
“Lasă-i să iasă singuri la suprafaţă, să destrame singuri aceste caracatiţe…”
Şi, în final, M.M. Viorel Dănacu a ţinut să ne mai facă o ultimă confesiune: “Eu am făcut o declaraţie cu ani în urmă, prin 2010, în care am spus că noi ne delimităm de instituţiile politzate şi corupte ale statului. Şi chiar a fost unul atunci care a zis: «Dacă iese din nou Băsescu, plecăm din ţară». Şi, atunci, presa a luat-o, a mestecat-o, şi fiecare a înţeles ce-a vrut. Şi a ieşit ce-a vrut. Cum se întâmplă de fiecare dată. Eu, de atunci, n-am mai ieşit în presă. Pentru că făceam lunar conferinţe de presă. De ce n-am mai ieşit în presă? Pentru că am vrut să mă protejez în primul rând pe mine de toată mizeria din masonerie şi din societate. Pentru că sunt implicaţi şi unii şi alţii. Şi de aceea am vrut să nu ies să vorbesc eu. Lasă-i să iasă singuri la suprafaţă. Să destrame singuri aceste caracatiţe. Şi văd că abia au început. Că ele (n.r. – caracatiţele corupţiei) au fundament foarte bine închegat în sânul lojilor masonice. Probabil că uşor-uşor vor ieşi la iveală. Dar nu vreau să fiu eu cel care să le desconspire”.
“E prea dezbinată azi masoneria ca să mai poată influenţa alegerile.” – VIOREL DĂNACU, Mare Maestru al MLNAR
“Viitorul preşedinte trebuie să ştie şi să ţină cont că există în România şi masonerie. (…) El trebuie să aibă iniţiativa şi să spună că vrea să aibă un consilier care, lună de lună, să stea de vorbă cu toţi marii maeştri din toate marile loji…” – VIOREL DĂNACU, Mare Maestru al MLNAR
“Şi actualii, şi foştii preşedinţi au fost în mai multe loji, nu au fost numai într-una singură.(…) Dacă luăm un fost preşedinte, unul dintre foştii preşedinţi, s-a dus în Egipt şi s-a iniţiat, dar nu au recunoscut cei din America, pe urmă s-a iniţiat în riturile celor din America, dar nu au recunoscut cei din Grecia. S-a dus şi în Grecia. Şi astfel s-a plimbat peste tot.” – VIOREL DĂNACU, Mare Maestru al MLNAR
“Da, din păcate e adevărat. Şi din ăştia arestaţi acum sunt mulţi…. Eu îi cunosc pentru că am iniţiat împreună cu Nicu Filip şi politicieni şi… Caracatiţa asta este prezentă… Nu vreau să intru în subiectul ăsta… Ce se întâmplă, o să vedeţi pe site-urile mele că eu am contestat masoneria de duzină, masoneria care se face acum în toate marile loji. Se fac masoni pentru bani.” – VIOREL DĂNACU, Mare Maestru al MLNAR
“De ce n-am mai ieşit în presă? Pentru că am vrut să mă protejez în primul rând pe mine de toată mizeria din masonerie şi din societate. Pentru că sunt implicaţi şi unii şi alţii. Şi de aceea am vrut să nu ies să vorbesc eu. Lasă-i să iasă singuri la suprafaţă. Să destrame singuri aceste caracatiţe. Şi văd că abia au început.” – VIOREL DĂNACU, Mare Maestru al MLNAR[1]
Si acum ADEVARUL !
1. Jahbulon – personajul cheie din doctrina masonica despre care masonii de grade superioare nu vor sa vorbeasca ! Masonii de grade superioare raspund cu brio la orice intrebare, dar nu si despre reptilianul Jahbulon !
Francmasoneria a susţinut mereu că se închină Marelui Arhitect pe care îl prezintă ca fiind Dumnezeu. Afirmaţiile unor francmasoni importanţi, simbolurile utilizate în ritualurile şi emblemele masonice demonstrează că masoneria este o sectă satanică şi că acest Mare Arhitect nu este Dumnezeu Tatăl, ci Satan-Lucifer.
Albert Pike a fost şi este încă una din cele mai proeminente figuri masonice ale Ritului Scoţian, iar ideile sale au fost de multe ori catalogate drept sataniste. Cu toate acestea în numărul din ianuarie 1990 al revistei New Age Magazine, editată de aripa din Charleston SUA a Ritului Scoţian, lucrarea cea mai importantă a lui Albert Pike – „Morală şi dogmă”, scrisă în 1871 – este prezentată ca fiind „un ghid masonic pentru viaţa de zi cu zi.” (1) Într-un alt jurnal masonic publicat pe Internet, aparţinând tot Ritului Scoţian (Scottish Rite Journal) găsim următoarele elogii la adresa lui Albert Pike, care demonstrează ce rol important joacă acesta şi astăzi în cadrul Ritului: „Cândva fratele Mark Twain observa că se poate stabili caracterul unui popor după caracterul oamenilor sau evenimentelor pentru care acesta ridică monumente. Acest lucru este probabil adevărat. În cazul lui Albert Pike este. Numele său a fost atribuit unor şcoli, străzi, burse, vitralii, loji masonice, unui parc şi chiar unui parfum pentru bărbaţi.” (2)
Acest citat semnificativ ne face să realizăm cât de mult şi-au pus amprenta „valorile” masonice asupra societăţii moderne. Îngrijorător, dat fiind ce idei propovăduia Albert Pike. Francmasonii se apără încercând să îl prezinte pe Albert Pike drept un personaj marginal, puţin citit şi cunoscut. Cum se face atunci că acestui personaj atât de „puţin important” pentru francmasonerie i s-a ridicat drept memorial, loc în care este şi înmormântat, House of Temple (foto) din Washington DC, adică exact sediul central al Consiliului Suprem de grad 33 al Ritului Scoţian? Parafrazând citatul de mai sus am putea spune că putem cunoaşte natura francmasoneriei după persoanele căreia îi ridică monumente.
În iulie 1889 Albert Pike trebuia să participe în calitate de Suveran Pontif al Francmasoneriei Universale (un rang foarte înalt în francmasonerie) la Convenţia Supremului Consiliu de la Paris, unde urma să se găsească soluţia pentru o dispută dintre lojile franceze şi cele engleze. Conflictul izbucnise pe marginea unei probleme cheie, aceea a zeităţii sau divinăţii căreia i se închină masonii. Francezii considerau că nu trebuie să existe alt Dumnezeu decât omul sau omenirea, concepţie care a dat naştere apoi unui nou curent cultural, impus sub numele de umanism. Englezii nu erau de acord şi susţineau necesitatea existenţei unei componente religioase.
Albert Pike avea rolul de a concilia cele două tabere, gradul înalt pe care îl deţinea permiţându-i să cunoască natura adevăratei „zeităţi” căreia i se închinaseră fără să ştie masonii dintotdeauna. Întrucât sănătatea nu îi permitea să facă drumul până în Franţa, Albert Pike a trimis o scrisoare din care au fost reproduse fragmente în publicaţiile masonice ale vremii, atât în Franţa cât şi în Anglia. Iată ce scria el: „Ceea ce trebuie să spuneţi mulţimii este că îl venerăm pe Dumnezeu, dar că este vorba de acel Dumnezeu care este adorat fără nici un fel de superstitiţie. Pentru voi însă, Suverani Mari Inspectori Generali (adică gradul 33 în Ritul Scoţian n.n) vom spune aşa, şi aşa veţi repeta iniţiaţilor de grad 32, 31 şi 30: religia masonică trebuie să fie menţinută de către toţi iniţiaţii gradelor înalte în puritatea doctrinei luciferice.[…] Adevărata şi pura religie filozofică (masonii îşi spuneau şi filozofi n.n.) este credinţa în Lucifer, egalul lui Dumnezeu.” (3)
Un monstru oribil îşi ţese plasa în jurul Pământului
Oricât s-a strădui masonii să dezmintă sau să ascundă teribilul adevăr dezvăluit de la cel mai înalt nivel al francmasoneriei de Albert Pike, simbolurile, ritualurile şi efectele acţiunilor lor îi trădează. În mod cert cea mai mare parte a masonilor sunt doar o masă de manevră pentru cei aflaţi la nivelele înalte care cunosc natura fiinţei pe care o slujesc şi în mod deliberat îi atrag şi pe alţii în această imensă înşelăciune. Acesta este, evident, satanism.
De-abia la nivelul gradului 13 din ritul scoţian, numit Arca Regală masonii primesc dovada explicită că venerează un demon, un monstru oribil. La acest grad li se revelează numele şi înfăţişarea Marelui Arhitect. Iată ce a descoperit Iuri Lina: „Realitatea din spatele scenei se arată a fi complet diferită pe măsură ce urci în grad. În ţările creştine francmasoneria este zugrăvită într-o haină creştină, în ţările islamice într-una musulmană, etc. În realitate ordinul venerează o altă fiinţă, pe Marele Arhitect al Universului, numit Jahbulon (foto) a cărui natură seamănă foarte mult cu cea a lui Lucifer. Doar după ce ajunge la gradele înalte, francmasonul este informat că Marele Arhitect al Universului este numit Jahbulon. La gradul Royal Arch este revelată înfăţişarea lui. El are corp de păianjen şi trei capete, unul de pisică, al doilea de broască şi al treilea de om.” (4)
Cercetătorul englez Stephen Knight a realizat un interviu cu 57 de francmasoni care trecuseră de gradul 13. Aceştia au răspuns fără probleme la toate întrebările până când s-a ajuns la subiectul Jahbulon şi au fost întrebaţi „Şi cu Jahbulon cum e?” „În acel moment, relatează autorul, situaţia a devenit tensionată, au încercat să schimbe subiectul, nu au vrut să mai continue interviul sau au spus minciuni jenante.” (5)
E de înţeles deci de ce francmasonii evită să vorbească despre acest subiect. Ei venerează un demon îngrozitor, a cărui reprezentare este o cumplită pervertire a Treimii divine. Acest păianjen cu trei capete îşi întinde plasa peste întreaga planetă pentru a prinde în capcana sa cât mai multe suflete. De aceea deasupra uneia din cele două coloane care stau la intrarea în orice templu masonic se află un glob pământesc prins într-o plasă. Acelaşi simbol apare şi pe steagurile unor organizaţii mondiale de origine masonică ca o expresie a capcanei masonice planetare actuale.
Mai multe pe larg aici -> http://www.fara-secrete.ro/jahbulon-personajul-cheie-din-doctrina-masonica-despre-care-masonii-de-grade-superioare-nu-vor-sa-vorbeasca.
2. Ritualurile malefice ale organizatiei masonice care se desfasoara in cadrul lojilor! Simboluri malefice catafalcul, sicriul si scheletul! Chiar masonii evita sa raspunda la intrebarea: „Si cu Jahbulon cum e?”
Crearea francmasoneriei în secolele XVI-XVII a centralizat multe din temele, agendele şi organizaţiile pe care le-am descris în acest capitol. Am făcut aici legătura dintre rozicrucienii şi templierii din Anglia, precum Bacon, cu templierii veniţi din Franţa lui Filip cel Frumos, iar apoi cu întoarcerea acestor în Franţa, sub forma Gărzii Scoţiene. Am stabilit totodată legătura care există între aceştia şi Prioria Sionului.
Personajul care a încarnat cel mai bine toate aceste conexiuni a fost regele James I al Scoţiei, care i-a urmat pe tronul Angliei reginei Elisabeta, devenind James I al Angliei şi Scoţiei. Acesta a fost unicul copil al lui Mary, regina Scoţiei. Sângele Stuarţilor, înrudit cu reptilienii merovingieni, se afla acum simultan pe tronul Angliei şi al Scoţiei. Sub patronajul lui James, cunoaşterea ezoterică scoţiană, cea a templierilor şi cea rozicruciană a lui Francis Bacon şi a altora au putut fuziona într-o singură organizaţie, numită francmasoneria.
Tot aici a intrat şi cunoaşterea Casei reptiliene de Lorraine, o altă linie genealogică înrudită cu regele James. Acest individ a reuşit să reunească toate liniile şi toate cunoaşterile. Aşa se explică de ce numele de „James” şi „St James” apare atât de des în titlurile companiilor, organizaţiilor şi locaţiilor Frăţiei. De pildă, ambasadorul american la Londra este cunoscut în limbajul diplomatic ca ambasador la Curtea Regelui St James. În imediata apropiere a Casei Parlamentului Britanic se află Piaţa St James, unde se află sediul Partidului Conservator; cel al celui mai mare sindicat din Marea Britanie, Sindicatul Transportatorilor; o clădire aflată în proprietatea liniei genealogice reptiliene scoţiene Keswick (despre care vom vorbi mai pe larg ceva mai încolo); iar în centrul ei se află o uriaşă biserică circulară dedicată Sfântului James (Nimrod).
Unul din primele acte pe care le-a făcut regele James al Angliei şi Scoţiei a fost să îi acorde titlul de cavaler lui Bacon. Mai târziu, James l-a numit pe acesta Avocat-General, Lord Păstrător al Marelui Sigiliu, iar în anul 1618 Lord Cancelar şi Baron Verulam. Mai târziu, Bacon a fost pus sub acuzare, fiind învinuit de fapte de corupţie, şi s-a retras din viaţa publică. În primii ani ai domniei regelui James ar fi putut exista condiţii minunate de repunere în circulaţie a cunoştinţelor ezoterice ale lumii antice, suprimate atâta vreme, dacă aceasta ar fi fost adevărata motivaţie a organizaţiei căreia îi aparţineau atât Bacon cât şi James. Ca de obicei însă, lucrurile s-au petrecut exact pe dos. James l-a folosit pe Bacon pentru a publica varianta Bibliei ce îi poartă astăzi numele, ocazie cu care s-a lansat într-un şir nesfârşit de acuzaţii la adresa „vrăjitorilor şi vrăjitoarelor”, adică a oamenilor neiniţiaţi care foloseau şi transmiteau mai departe cunoaşterea ezoterică.
Mai mult decât atât, el a declanşat o campanie criminală de ucidere a lor, omorând mii de oameni, şi chiar a scris o carte în care a explicat cum pot fi identificaţi aceştia şi cum trebuie procedat cu ei. De ce a procedat în acest fel, de vreme ce motivaţia oficială a schimbărilor care se petreceau în Europa era protejarea şi chiar punerea în circulaţie a cunoştinţelor ezoterice? Pentru un motiv cât se poate de simplu: nu acesta a fost scopul real. Era important ca oamenii care puteau sprijini Frăţia să creadă că aceasta este motivaţia sa, dar când a fost vorba să facă ceva concret, ea a luat-o în direcţia opusă. Ierarhia grupurilor pe care le-am descris mai sus nu a dorit niciodată să facă publice cunoştinţele sale. Ei nu doresc decât să se folosească de ea şi să acumuleze mai multă putere la nivel global. Sincer să fiu, m-am cam săturat să tot aud cum francmasonii, templierii, rozicrucienii, Bacon şi compania, au fost protectorii cunoaşterii, în condiţiile în care n-au ştiut cum să o ascundă mai bine, ori de câte ori condiţiile au permis acest lucru.
Totul este praf aruncat în ochi. Aceşti oameni ştiu că cunoaşterea înseamnă putere dacă tu o ai şi alţii nu, aşa că ultimul lucru pe care şi-l doreşte această ierarhie, inclusiv la ora actuală, este o populaţie informată. Vrăjitorii şi vrăjitoarele din întreaga Europă, adică mediumii şi clarvăzătorii, au fost arşi, înecaţi, închişi şi torturaţi din ordinul unor oameni ca regele James şi Matin Luther, deşi aceştia erau iniţiaţi care foloseau aceeaşi cunoaştere ca şi „vrăjitorii şi vrăjitoarele”. Dintotdeauna, au existat două curente subterane ale cunoaşterii: unul al oamenilor obişnuiţi, care şi-au transmis în secret această cunoaştere, inclusiv sub forma miturilor şi basmelor, pentru a evita răzbunarea establishment-ului religios şi politic, şi celălalt al Frăţiei Babiloniene, care nu doreşte această cunoaştere decât pentru sine, pentru a controla şi manipula establishment-ul politic şi religios. De aceea, cunoaşterea oamenilor care nu fac parte din rândurile ei este atacată continuu de organizaţiile Frăţiei. Circa 250.000 de oameni au fost ucişi în acele timpuri sub acuzaţia de „vrăjitorie”, din care 30.000 numai în Insulele Britanice.
Mişcarea francmasonă avea să devină un fel de loc central de întâlnire şi coordonator al diferitelor elemente ale reţelei Frăţiei. W. Wynn Westcott, fondatorul Ordinului Hermetic (şi satanic) al Golden Dawn, ştia foarte bine care sunt adevăratele fundamente ale francmasoneriei, căci avea legături strânse cu aceasta. El a scris în lucrarea sa, Masonul magic, că francmasonii derivă din esenieni, evreii farisei (leviţi), şcolile străvechi ale misterelor din Egipt şi Grecia antică, Vehm-Gerichte din Westphalia, în Germania, colegiile romane, Compagnon-ii francezi şi rozicrucieni.
Istoria oficială (şi incorectă) afirmă că francmasoneria s-a născut din lojile zidarilor care au lucrat la marile catedrale şi biserici medievale, care cunoşteau principiile geometriei sacre. După construirea catedralelor gotice, aceştia ar fi păstrat legături strânse cu templierii. Activitatea lor era însă deja în declin, încă din perioada regelui Henry VIII. Departe de a mai clădi alte catedrale, Henry şi-a propus să prade mânăstirile, fraternităţile şi breslele, pentru a strânge banii de care avea atâta nevoie.
Pentru a supravieţui, breasla zidarilor a început să-şi deschidă porţile în faţa ne-masonilor, oameni proveniţi din alte profesii, oameni de afaceri, negustori, proprietari de terenuri şi aristocraţi. Ea s-a transformat astfel în francmasonerie, iar noii veniţi au preluat rapid frâiele puterii interioare. Aceasta este istoria oficială. În realitate, structura subterană a Frăţiei Babiloniene / rozicrucienilor / templierilor şi-a creat propria sa şcoală de iniţiere, cu scopul de a transmite cunoaşterea secretă câtorva aleşi, continuând să o menţină astfel în afara circuitului public. Breasla zidarilor nu a fost nici o clipă altceva decât o acoperire.
Francmasoneria s-a născut în Scoţia, din rândul liniilor genealogice pe care le cunoaştem, în special cea a reptilienilor St Clair/Sinclair. Sediul acestora se afla la Rosslyn sau Roslin Castle, la sud de Edinburgh, într-o regiune consacrată pentru tradiţia templieră. La fel ca toate familiile din aceste linii genealogice, Sinclair-ii şi-au schimbat periodic numele, pentru a-şi ascunde astfel originile. Atunci când a părăsit Normandia, venind împreună cu Wilhelm Cuceritorul în Anglia, linia de care vorbim se numea St Clair. Ajunşi în Scoţia, membrii acesteia şi-au schimbat numele în Sinclair.
Am facut si un top 10 al marilor masoni care au dezvaluit ca masoneria e pusa pe lucruri negative -> http://www.fara-secrete.ro/top-10-fosti-masoni-care-au-dezvaluit-ca-masoneria-este-o-organizatie-malefica
Despre crearea masoneriei puteti citi mai multe aici -> http://www.fara-secrete.ro/crearea-francmasoneriei-in-secolele-xvi-xvii-limbajul-secret-de-comunicare-al-reptilienilor-si-planul-de-control-al-planetei
Mai multe despre ritualurile profund negative, cititi aici -> http://www.fara-secrete.ro/ritualurile-malefice-ale-organizatiei-masonice-care-se-desfasoara-in-cadrul-lojilor.
SURSE