Aflati cum va aparati legal de sacalii recuperatori de creante, Kruk, Coface, Eos Ksi care incearca sa va intimideze ! Acesti camatari legali ar trebui interzisi de urgenta in Romania !

In Romania, ca in multe alte zone de pe Planeta, unde “democratia” masonica este la ea acasa, politicienii impreuna cu mass-media, pun la punct, reclame, pe care le propaga intens prin mass-media (televiziuni si ziare), prin care determina, multi oameni, sa faca imprumuturi bancare, chiar daca nu au nevoie sau chiar daca au nevoie, nu li se spune intreg adevarul.

Sintem efectiv bombardati cu tot felul de reclame manipulatorii, unde ni se prezinta, familii fericite, dupa ce contracteaza un credit, copii fericiti s.a.m.d. Desigur, aceste imagini pe care le vedeti in aceste reclame, nu sint altceva decat niste metode psiho-emotionale, cu ajutorul carora se manipularea oamenii docili si slab informati.

Citez un articol extrem de bine redactat despre aceste firme recuperatorii care incalca legea si haituiesc romanii:

“Sunt multe familii care se confruntă cu probleme grave după ce solicită un credit bancar. Şi mai ales atunci când pică pe mâna cămătarilor legali – recuperatorii.

Nu-ţi poţi plăti creditul? În cel mai bun caz vei primi reproşuri de genul: “de ce v-aţi întins mai mult decât plapuma?” sau “de ce aţi râvnit la un apartament cu două camere când puteaţi sta patru, sau chiar mai multe persoane, într-o garsonieră?”

Cetăţeanul onest din România, deţinătorul unui salariu, să zicem, de 1000 lei pe lună, este condamnat să rămână veşnic la acelaşi nivel, căci oricât ar încerca să se ridice, vin alţii zece şi-i dau peste nas – locul lui e ACOLO şi nu va putea să-şi depăşească condiţia.

Ori stă în chirie într-o garsonieră, pentru care dă 100 euro pe lună, ori are deja una proprie, tot nu-şi permite un trai decent, având în vedere facturile lunare şi alte cheltuieli. Ce să mai vorbim de alimente, care sunt tot mai scumpe, de la o lună la alta.

Să zicem că totul e bine când există sănătate, căci sănătatea e cea mai importantă dintre toate bunurile lumeşti. Dar sărmanul om se duce într-o bună zi, după o mai lungă sau mai scurtă suferinţă. Şi înainte de nefericitul eveniment a apucat să-şi facă un credit la o anume bancă, un credit amărât, pentru nevoi personale, ceva de genul: un aragaz nou, pentru că cel vechi arata ca o corabie naufragiată, sau un pat nou, deoarece cel vechi, primit de la nu ştiu ce strămoşi, era deja prea uzat şi zdrenţuit.

Omul nostru are şi doi copii, unul salariat, cu minimum pe economie, celălalt şomer… căci se ştie cât de greu e să-ţi găseşti ceva de lucru în zilele nostre. Şi în rest, nu mai are pe nimeni, soţie, părinţi să-l ajute sau rude să-i întindă o mână.

Ce fac băncile în acest caz? Încep să atace ca vulturii, să-şi recupereze creditul ăla amărât de 2000 de lei. Sau, în cazul de faţă, se spală pe mâini şi te aruncă în ghearele recuperatorilor, fără măcar să te notifice.

Da, în acest punct se ajunge, fiind vorba despre situaţia nefericită în care, din motive de sănătate sau în urmă unor accidente, beneficiarul creditului moare. O astfel de situaţie nu ar trebui să afecteze familia împrumutatului, având în vedere că responsabilitatea achitării creditului este preluată de compania cu care a fost încheiată o asigurare de viaţă de către titularul creditului. Dar este posibil că decedatul să nu fi avut posibilitatea de a-şi încheia o poliţa de asigurare şi astfel datoria trebuie plătită de familia decedatului.

Pentru a-şi recupera banii, odată ce succesiunea bunurilor este realizată, banca are dreptul de a executa silit moştenitorul în cauză. Singura scăpare a acestuia este să preia ratele respective şi să achite împrumutul, susţin surse juridice din sistemul bancar, informează Gândul.

Familia va fi afectată şi în cazul în care creditul este unul ipotecar, deoarece garanţia este chiar casa respectivă. Care va fi scoasă la vânzare, banca îşi va reţine sumele restante, iar moştenitorii vor primi doar banii rămaşi. La fel se va întâmplă şi dacă decedatul era posesorul unui automobil luat în leasing. Caz în care firma de leasing îşi va lua înapoi automobilul, familia rămânând şi fără maşină şi fără banii deja achitaţi.

Asta în cazul în care nu a fost încheiată o poliţa de asigurare de viaţă. Dar să ne gândim aşa – omul a murit, au rămas doi moştenitori, nu există giranţi, casa în care stau nu este a lor, ci a unei rude, dar ei sunt oricum buni de plata! Nu au bunuri, doar un televizor, un calculator şi o centrală termică. Ce-ar putea să se recupereze? Praful de pe tobă? Găsesc ei metode de intimidare deoarece recuperatorii trimit în continuare scrisori de ameninţare pe numele sărmanului decedat.

Le dovedeşti că acesta nu mai există, că s-a dus printre cei drepţi, le trimiţi un certificat de deces, le demonstrezi că nu ai moştenit nimic de la acesta şi că trăieşti în condiţii mai mult decât modeste, dar ei NU, continuă să te notifice prin zeci de plicuri cu somaţii. Sărmanii copaci tăiaţi aiurea şi tonele de hârtie irosite pe prostii!

“Băncile au dat credite cu nemiluita la toţi boschetarii. Din cauza asta, preţurile au crescut astronomic. Mă bucur nespus că au luat ţeapă şi unii şi alţii”, declara un anumit domn, pe un anumit site.

De ce oare ne tot bucurăm noi de răul altora? De ce nu se mai poate găsi un strop de compasiune, măcar, în sufletele unora, pentru suferinţa altora? Sau măcar un strop de respect? De ce vedem totul în alb sau negru, când de fapt e gri? Mentalităţi gri, într-o societate gri şi cu un viitor extrem de gri.

Dacă datoria nu este, astfel, achitată, “recuperatorul” poate pune sub sechestru apartamentul, casa, maşina ori terenul deţinut. Dacă respectivul nu deţine nimic atunci cu executorul judecătoresc i se poate pune oprire de până la 70% din venitul net lunar, spune un reprezentant Coface.

Acesta, însă, e imposibil, fiind contrazis de Codul Muncii, care spune că nu se poate opri mai mult de 30% din venitul net chiar dacă salariatul cere, expres, acest lucru. Şomerii care nu au vreun venit activ sunt o cauză pierdută pentru recuperatori.

“Cel care are o datorie la o banca nu are nici o obligaţie faţă de firma de recuperatori, declară un alt cetăţean. Firma de recuperatori te poate şicana prin somaţii (fără valoare juridică) dar nu poate pune opriri din salarii, sechestre pe bunuri sau proprietăţi. Cumpărând cu 25% de la banca portofoliile neperformante şi-au asumat un risc.”

Din păcate cei doi tineri se vor trezi cu recuperatorii la uşa şi vor fi nevoiţi, într-un fel sau altul să plătească datoria tatălui lor, decedat.

Iar în final, o ultimă refecţie: Nu sunt de acord cu cei ce nu-şi plătesc creditele dar nici nu agreez injustiţiile şi agresivitatea recuperatorilor.

Alţii fură milioane şi scapă, iar cel care fură o bucată de pâine primeşte doi ani, pentru că asta e legea junglei – cel mic şi neînsemnat, mic şi neînsemnat va rămâne mereu. Trăim înglodaţi în noroi şi injustiţii, confruntându-ne zilnic cu un sistem nedrept. Şi ceea ce doare mai profund decât orice este umilinţa la care eşti supus, ideea clară că tu nu contezi, sau mai bine zis, că nu exişti deloc.

Natalia N.”[1]

De pe site-ul lui Urban Iulian, aflam si metode de intimidare folosite de aceste camatari ticalosi:

“Mario said :
Kruk International; o firma serioasa in Polonia care se ocupa de colectarea debitelor.
Balcanizata totala odata cu intrarea pe piata romaneasca.
Pe site au o reclama frumoasa ” Utilizam exclusiv caile legale de colectare”.
Cum arata aceste cai legale ?
Pai in primul rand, clientii primesc SMS-uri pe telefoanele personale, fara ca BCR sa-i notifice conform legii ca elemente de date personale asa cum este telefonul personal, au fost transferate catre Kruk.
Iar mesajul trimis arata astfel :
” O promisiune incalcata poate atrage consecinte….grave ! Contactati-ne pentru solutionare amiabila la 0750.231.670. Kruk International”
Pe buna dreptate, un cetatean care a primit acest tip de mesaj m-a intrebat : ce inseamna ca voi suferi consecinte grave ? Ca nu le-am promis nimic? Ma vor bate?”
Cand spuneam ca s-a ajuns la haiducie in industria colectarii debitelor….”[2]

Tupeul firmelor de recuperari creante trebuie oprit !

Un articol destul de lamuritor il prezint de pe blog-ul unui avocat, Macovei Oana, care se lupta cu acesti camatari in instanta, pentru a ajuta diverse persoane haituite:

“Firmele care se ocupă de recuperarea de creanţe nu ştiu ce tertipuri să mai inventeze pentru a-şi duce la bun sfârşit misiunile. De exemplu, o prăpădită de pensionară din comuna Cuca, judeţul Argeş, ne-a sunat disperată să ne spună că este terorizată de către o oarecare domnişoară Mădălina de la firma Kruk International S.R.L., care o sună non-stop solicitându-i să achite într-un anumit cont o sumă modică, de 150 de lei, ce ar figura ca restantă către Romtelecom.

Bătrâna ne-a spus că nu are încredere că vocea de la telefon este cine se pretinde a fi şi că oricum postul telefonic a fost desfiinţat de ani de zile, după decesul titularului de contract cu Romtelecom. Nefiind experţi în domeniu, am sfătuit-o pe respectiva pensionară să se adreseze unui avocat, iar apoi să caute un oficiu al societăţii de recuperare în cel mai apropiat oraş de care se află şi să se intereseze acolo dacă există vreo pretenţie la adresa sa, ţinând cont şi de faptul că ea personal nu a avut nici un contract semnat cu Romtelecom.

Recuperatorii trimit felicitări de la mare

Pe lângă obrăznicia operatorilor de la firmele de recuperare, care sună îndeobşte la ore matinale, seara foarte târziu, sau în week-end şi cu voci ameninţătoare încearcă să îi bage în sperieţi pe cei care au diverse restanţe, cei de la firma poloneză Kruk International au mai născocit una: felicitarea în care datornicul se autodemască. Ţinând cont, probabil, că cei care au restanţe îşi schimbă şi numerele de telefon pentru a nu mai fi sâcâiţi de reprezentanţii firmei de recuperare, mai-marii de la Kruk au tipărit mii de felicitări către restanţieri care sună cam aşa: „Salutări de pe Litoral! Avem o veste importantă pentru tine. Sună-ne la 021.302….., interior _ _ _ _ _. Florin şi Ioana”. Textul este tipărit cu litere negre şi încearcă să imite un text scris de mână, iar cei foarte curioşi, care au proasta inspiraţie de a încerca să afle ce anume or vrea să le comunice Florin şi Ioana, vor da la telefonul respectiv chiar de către un reprezentant al firmei de recuperare, care le va afla astfel, din nou, numărul de telefon. În numele miilor de oameni stresaţi de apelurile nesimţite ale celor de la firmele de recuperare, le răspundem noi la felicitare celor de la Kruk: „Vă pupăm pe portofel!”

Expunem mai jos cateva intrebari la care cu siguranta v-ati chinuit sa gasiti raspunsul corect:

Intrebare (I): Creditorul este obligat sa notifice debitorul despre angajarea unei firme de recuperare creante?

Raspuns (R): Cu exceptia cazului in care aceasta obligatie este mentionata in contractul de credit, creditorul nu este obligata sa faca o asemenea notificare.

I. Firmele de recuperare sunt reglementate de o lege speciala?

R: Nu. La acest moment firmele de recuperare creante functioneaza in baza legii 31 / 1990 ca orice alta societate comerciala. Nu exista o lege speciala aplicabila sau un organism de reglementare / supraveghere.

I. Ce pot face daca sunt contactat de un colector?

R: Este recomandabil sa discutati cu respectivul colector. Comunicarea cu acesta poate lamuri toate aspectele litigiului, va elimina orice eroare cu privire la valoarea sau existenta datoriei. Daca nu discutati cu respectivul colector, acesta va continua procedura de colectare pentru suma pe care o are in evidenta si poate incepe procedurile judiciare;

I: Colectorul trebuie sa se identifice si sa ma informeze cu privire la natura convorbirii?

R: Orice colector profesionist este obligat sa se identifice cu nume si prenume, indicind pentru ce creditor lucreaza astfel incit sa stiti despre ce datorie este vorba. Dvs aveti dreptul sa intrebati si sa obtineti numele persoanei care va contacteaza precum si date privind debitul despre care discutati. In cazul in care nu obtineti raspunsuri satisfacatoare, incetati orice comunicare cu persoana respectiva.

I: Ce pot face daca contest valoarea/existenta datoriei?

R: Intocmiti o contestatie in care precizati argumentele ce stau la baza contestatiei, anexati toate documentele care dovedesc cele mentionate si comunicati respectiva contestatie la sediul colectorului/creditorului. In aceasta etapa este recomandabil, dar nu esential, sa colaborati cu un avocat avind in vedere ca deja se previzioneaza existenta unui litigiu si este bine ca respectiva contestatie sa fie cit mai profesionist intocmita si argumentata in drept.

I:Pot face plati catre creditor, chiar daca am fost contactata de catre un colector?

R: Da. Exista o singura exceptie de la regula si anume daca creanta a fost cesionata (vinduta) in favoarea colectorului. In acest caz, colectorul devine creditorul dvs iar toate platile trebuie facute catre acesta cu conditia ca cesiunea sa fi fost notificata cu confirmare de primire, data primirii fiind si data de la care cesiunea va este opozabila. Daca nu sunteti sigur de identitatea creditorului, comunicati o adresa prin care sa va fie comunicata existenta sau inexistenta unei cesiuni.

I:Ce se intimpla daca debitul a fost achitat, nu datorez respectiva datorie sau nu sunt debitorul?

R: Intocmiti o contestatie, anexati toate documentele relevante si comunicati-le catre colector prin posta cu confirmare de primire. Este recomandabil sa consultati un avocat mai ales daca exista suspiciuni de frauda cu privire la identitatea persoanei mai ales ca o utilizare neautorizata a identitatii dvs se poate extinde si asupra altor acte juridice.

I:Trebuie sa platesc mai mult daca datoria este colectata de o firma specializata si nu de catre creditor?

R: Nu. Colectorul nu are dreptul sa recupereze mai mult decit creditorul. In consecinta, colectorul nu va poate solicita mai multi bani decit este mentionat in contractul in baza caruia s-a nascut datoria. Refuzati achitarea oricaror comisioane, onorarii sau altor plati care nu se regasesc in lege sau in contract.

I: Pot fi dat in judecata daca nu achit o datorie?

R: Da. Conform legilor romane, orice creditor poate depune o cerere de somatie de plata, o actiune in pretentii sau o cerere de incepere a executarii silite pentru sumele datorate de catre dvs. Recomandam consultarea unui avocat daca primiti o citatie din partea instantei de judecata sau o somatie de plata din partea unui executor judecatoresc / bancar

I:Pot fi trimis la inchisoare pentru neachitarea unei datorii?

R: Nu. Neachitarea unei datorii civile sau comerciale nu este infractiune, cu exceptia cazurilor in care la incheierea contractelor respective au fost savirsite infractiuni (fals, uz de fals, inselaciune in contracte).

I: Pot face intelegere de plata cu un colector?

R: Da. Daca ambele parti cad de acord cu privire la modalitatea de plata in rate a debitului, in special cu privire la cuantumul ratelor si a termenelor de plata, se pot incheia tranzactii ce au rolul de a stinge litigiul. La incheierea unei tranzactii recomandam sa solicitati dovada ca respectivul colector are dreptul de a incheia si semna aceasta tranzactie. Totodata, recomandam consultarea unui avocat astfel incat incheierea tranzactiei sa nu fie mai paguboasa pentru dvs decit creditul initial.

I: Colectorul este obligat sa accepte plati partiale?

R: Da. Orice creditor, deci inclusiv un colector, are obligatia de a primi plata partiala cu exceptia cazurilor cind in contract se prevede contrariul. Daca in contract nu exista o asemenea limitare iar colectorul refuza banii recomandam consultarea unui avocat deoarece procedura de consemnare a sumei (procedura ce consemneaza dorinta dvs de a plati si refuzul creditorului de a lua banii) este o procedura mai laborioasa si necesita cunostinte juridice.

I: Colectorul a fost de acord cu plati partiale. Este obligatoriu semnarea unei tranzactii?

R: Nu este obligatorie dar este recomandabila. O tranzactie scrisa apara ambele parti de abuzurile partii co-contractante si reglementeaza in mod clar drepturile si obligatiile acestora;

I: Colectorul poate sa execute silit imobilul sau sa-mi popreasca salariu?

R: Da. In urma investirii cu formula executorie a contractului sau in urma obtinerii unei sentinte judecatoresti, colectorul poate – prin intermediul unui executor – incepe executarea silita prin poprirea salariului (si a oricaror sume de bani din conturile bancare) si prin vinzarea la licitatie publica a imobilului. In cazul in care primiti o somatie in partea unui executor judecatoresc / bancar recomandam consultarea unui avocat.

I:Exista vreun termen de prescriptie?

R: Da. Termenul general de prescriptie pentru datoriile civile si comerciale este de 3 aniDaca intampinati dificultati cu acesti recuperatori va rugam sa ne contactati la Tel 0740 90 80 56, e-mail: avocat_macovei_oana@yahoo.com, www.avocat-macoveioana.ro”[3]

Recuperatori invinsi in instanta, creaza un precedent periculos pentru acestia in Romania !

“Un proces comercial banal creează un precedent care ar putea interesa sute de mii de oameni care au probleme cu băncile comerciale. Recent, o instanţă din Vrancea a decis amînarea executării silite pentru un credit imobiliar, punînd acum în discuţie o procedură deja uzitată pe scară largă în ţară, anume aceea de transfer al creanţelor restante spre societăţi de recuperare.

Potrivit ziarului Capital, Tribunalul Vrancea a amînat executarea silită a unui credit imobiliar acordat de către o bancă comercială pe motiv că ar fi existat o confuzie între banca cu care clientul a încheiat contractul de credit imobiliar şi firma specializată în recuperări care preluase dosarul de creditare.

Avocatul clientului a pledat că banca nu a urmat paşii legali înainte de a ceda contractul de credit imobiliar către firma de recuperări. În plus, a susţinut avocatul din Baroul Vrancea, respectiva bancă nu ar fi putut prezenta dovezi că a notificat clientul sau că termenele de plată a unor sume ar fi fost depăşite. Pe baza acestei depoziţii, instanţa din Focşani a hotărît să amîne executarea silită a clientului.

Fenomenul plasării dosarelor

Cei care au obţinut un credit bancar ştiu că băncile româneşti au pasat lucrurile murdare unor societăţi de colectare a creditelor, supranumite de popor firme de recuperatori. Oricine are o problemă cu creditul ştie cum lucrează, cîteodată, recuperatorii. Beneficiind uneori de naivitatea celor creditaţi, recuperatorii supun cîteodată la o adevărată teroare psihică pe cetăţenii datori. În ultimii ani, cedarea de bănci a creanţelor neplătite a devenit un fenomen, numai că recuperatorii, de multe ori, îşi depăşesc atribuţiile, făcîndu-şi propriile jocuri.

O mică parte recuperată

Băncile, susţin jurnaliştii de la Capital, preferă să recupereze o mică parte din creditele cu restanţe mai mari de 90 de zile, de obicei pînă la 3% pentru credite negarantate şi cel mult 10 % în cazul împrumuturilor cu garanţii, prin cedarea către firmele specializate. În acest fel, băncile reuşesc nu doar să-şi cureţe bilanţurile, dar să-şi şi deblocheze provizioanele pe care le-au constituit pentru creditul cu probleme.

Avocatul clienţilor susţine că recuperatorii nu pot percepe dobînzi, cel mult, firmele de colectare lichidează nişte creanţe. Avocatul clientului care a obţinut amînarea executării silite a argumentat în pledoaria sa faptul că transferarea dosarului de la bancă la firma de recuperări a creat confuzie. “După cesionarea acestui credit, contestatarii au depus 1.000 de euro în fiecare lună la BCR, banca i-a încasat, iar oamenii au fost în eroare. În 2012 au continuat să achite în contul firmei de recuperare. Însă societatea nu este bancă să perceapă dobînzi. Dumnealor lichidează o creanţă”.

Banca răspunde şi contrazice

Contactaţi de ziariştii de la Capital, reprezentanţii băncii susţin că avocaţii clientului nu au dreptate. În esenţă, banca spune că a notificat legal clientul, prin care clientul a fost informat despre restanţele la creditul acordat, despre zilele de întîrziere şi cu privire la măsurile care urmează a fi luate în cazul neacoperirii debitelor restante. Mai mult, în contractele de credit există prevederea conform căreia “banca poate cesiona unui terţ drepturile şi obligaţiile sale menţionate în contract”.”[4]

Aflati concret cum va aparati impotriva acestor firme de camatari !

“Nimeni nu este mai insistent decât o firmă de recuperare creanţe. Prin telefoane lungi, colerice şi scrisori de te bagă în sperieţi, acestea fac tot posibilul să scoată banii de la datornici. Uneori, însă aceste acţiuni de intimidare le şi reuşesc. Ceea ce nu ştiu cei mulţi este faptul că toate facturile neplătite se prescriu după trei ani. Acest pont ne-a fost vândut de către un avocat de drept comercial, colaborator al redacţiei, care are experienţă în relaţia cu firmele de recuperare.

Companiile de telefonie, cât şi băncile îşi vând creanţele către firme de recuperare. Ei îşi recuperează mare parte din datorie, iar noii stăpâni ai debitului recurg la tot felul de metode pentru a intra în posesia banilor. „Facturile de la Vodafone, Orange, Romtelecom sau orice altă datorie se prescriu în trei ani de la data scadenţei acestora.

Dacă creditorul sau firma de recuperare nu v-a acţionat în judecată în acest interval, şi-a pierdut orice putere de a vă sili să achitaţi debitul. Prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie. Nu se prescrie creanţa, ci dreptul de a vă acţiona în instanţă pentru a obţine obligarea dumneavoastră la plată”, ne-a declarat avocatul.

Legile care vă apără de recuperatori

Câţi dintre dumneavoastră nu s-au trezit somaţi să achite o datorie, o factură la telefon, de acum 7 ani, de care nici nu își mai aduc aminte? Din notificare sau din convorbirea telefonică aflaţi că aveţi de achitat o sumă uriaşă, deşi cea iniţială era de câteva sute de lei vechi, dat fiind faptul că s-au adăugat tot felul de penalităţi. Aveţi însă soluţii să scăpaţi definitiv de recuperatori. Astfel, dacă după mai bine de trei ani creditorul se trezeşte că i s-a făcut dor de dumneavoastră şi vă vrea banii, puteţi să invocaţi câteva acte normative care să îi facă să renunţe la insistenţă.
Prin Decretul 167/1958 se reglementează prescripţia extinctivă, care stinge dreptul la acţiune.

Conform articolului 1 „Dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Odată cu stingerea dreptului la acţiune privind un drept principal se stinge şi dreptul la acţiune privind accesorii. Orice clauză care se abate de la reglementarea legală a prescripţiei este nulă”, iar în articolul 3 se stabileşte că termenul prescripţiei este de 3 ani.
O altă reglementare care este încălcată de către societăţile de recuperare, gen EOS KSI, este Legea 677/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal, de care cei în cauză abuzează, după cum ne-a declarat avocatul în drept comercial.

La articolul 5 din actul normativ se specifică faptul că „orice prelucrare de date cu caracter personal, cu excepţia prelucrărilor care vizează date din categoriile menţionate la art. 7 alin. (1), art. 8 şi 10 (n.r. – CNP, adresă, telefon), poate fi efectuată numai dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru acea prelucrare”. În cazul în care nu se respectă această prevedere, conform articolului 18, puteţi acţiona astfel:

„(1) Fără a se aduce atingere posibilităţii de a se adresa cu plângere autorităţii de supraveghere, persoanele vizate au dreptul de a se adresa justiţiei pentru apărarea oricăror drepturi garantate de prezenta lege, care le-au fost încălcate.

(2) Orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal, efectuată ilegal, se poate adresa instanţei competente pentru repararea acestuia.” În schimb, dacă te-au convins să plăteşti restanţa, deşi s-a prescris dreptul de a te acţiona în judecată şi nu mai aveau cum să te oblige să le dai banii, nu îţi mai poţi recupera suma sub nicio formă.

Nu vă lăsaţi intimidaţi de somaţiile de plată!

Acţiunile firmelor de recuperare sunt de obicei agasante, iar singura soluţie este de a ignora telefoanele venite de la aceştia. „Trimit mesaje în care te pun să suni de urgenţă la un număr de telefon. Dacă eşti curios şi muşti momeala, chiar urmezi îndemnul şi apoi nu mai scapi. Ei nici nu au dreptul să se folosească de numărul tău de telefon, fiind personal, iar cel care a vândut creanţa nu avea dreptul să le ofere aceste informaţii”, ne-a declarat avocatul. O altă „sperietoare” sunt titlurile executorii transmise. „Emit somaţii de plată care seamănă foarte mult”.

Datornicii s-au prins că, în afară de telefoanele zilnice şi eventualele scrisori de ameninţare venite periodic prin poştă, firmele de recuperare nu au prea multe opţiuni, ceea ce a făcut ca tot mai multă lume să nu mai plătească nimic. Dacă datornicul nu răspunde la telefoane şi la scrisori, cursul normal de acţiune este darea sa în judecată şi obţinerea unei hotărâri judecătoreşti care ar permite apoi poprirea unei părţi din salariu până la acoperirea datoriei. Problema este că o acţiune judecătorească este destul de scumpă pentru firma de recuperare şi de multe ori acestea preferă să renunţe la a mai colecta datoria.

Într-adevăr, prescripţia dreptului la acţiune operează la 3 ani de la naşterea unei restanţe. Dincolo de acest termen, creditorul nu mai poate să acţioneze debitorul în judecată pentru plata unei datorii, adică nu mai poate obține concursul forței coercitive a statului român pentru constrângerea debitorului.

Cei de la EOS KSI încearcă să te convingă să plătești restanța și asta este ok, însă sub nicio formă nu ar putea să te inducă în eroare, să îți spună că te bagă pe liste negre, pentru că nu pot face acest lucru și nu este deontologic. Noțiunea de listă neagră, în schimb, înseamnă că în baza de date a EOS vei rămâne că nu ai achitat această datorie și aici trebuie să înțelegi câteva aspecte:

1. nu vei fi înregistrat la Biroul de Credit, pentru că, practic, de la 1 ianuarie 2008, la Biroul de Credit nu se mai înscriu decât strict restanțele din segmentul de creditare bancară;

2. tu vei rămâne probabil în baza de date a EOS;

3. mai există, de asemenea, un aspect: între Vodafone și Orange există încheiat un acord de prin 2000, în baza căruia ei schimbă date și înregistrează pe cei care nu își plătesc datoriile; această bază de date, începând cu 1 ianuarie 2008, este însă ilegală, adică Orange nu te poate refuza să îți facă abonament pentru că ai o restanță la Vodafone, întrucât Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale a spus clar că nu se pot constitui între agenți economici, care operează pe aceeași piaţă sau pe pieţe diferite, structuri similare cu birourile de credit; asta înseamnă că două firme nu pot să utilizeze, cu consecințe împotriva unor consumatori, datele legate de restanțele înregistrate de aceștia; dacă ție ți s-ar interzice la Orange să îți faci abonament pentru că ai o datorie neachitată din 2000 la Vodafone, poți să dai în judecată Orange și 100% ai câștiga procesul, iar aceștia ar fi obligați să îți deschidă contract.

Prescripția dreptului la acțiune în sens procesual înseamnă, de fapt, o sancțiune stabilită prin lege, îndreptată împotriva creditorului, care timp de 3 ani demonstrează nepăsare în recuperarea banilor săi, astfel încât dacă el nu dă în judecată un debitor în acest interval, se presupune că nu a fost interesat în colectarea banilor și atunci nu mai poate acționa în judecată debitorul.”[5]