Istoria din spatele nazismului, respectiv cel de-al Treilea Reich, este una fabuloasa, destul de complexa, care nu are nicio legatura cu cea prezentata oficial de catre comunistii evrei, care s-au ocupat de rescrierea istoriei. In prezent, se stie, chiar oficial, faptul ca Germania Nazista era adanc implicat in ceea ce inseamna doctrina ezoterica sau oculta. De multe ori, termenul “ocult” este asociat cu negativismul, iar aici, ne putem referi la Iluminati (sionisti, francmasonerie), avand in vedere istoria neagra a lor. Dar pe de alta parte, ideea de “ocultism”, reprezinta si informatii pozitive, care sint pastrate la nivelul unor structuri, pentru a fi facute publice la un moment dat.
Dincolo de “istoria” falsa si contrafacuta, in ceea ce priveste al Treilea Reich, se ascunde ceva, mult, mult mai maret, decat isi poate imagina cineva. In nucleul celui de-al Treilea Reich existau doua societati secrete: Thule si Vril !
Societatea secreta Thule !
„Ultima Thule” a fost capitala primului continent colonizat de arieni. Acesta se numea „Hyperboreea” si era mai vechi decat Lemuria si Atlantida (continente inghitite de apele oceanului, unde au existat candva mari civilizatii). În Scandinavia se gaseste o legenda referitoare la „Ultima Thule”, aceasta tara minunata din Marele Nord unde soarele nu apune niciodata si unde traiau stramosii rasei ariene.
Continentul „Hyperboreea” era situat in marea Nordului si a fost inghitit in timpul unei epoci glaciare. Se presupune ca locuitorii sai au venit din sistemul solar numit Aldebaran care este astrul principal din constelatia Taurului: ei masurau aproximativ patru metri, aveau pielea alba si erau blonzi cu ochi albastri. Nu cunosteau razboaiele si erau vegetarieni (Hitler de asemenea). Dupa pretinsele texte din Thule, hyperboreenii erau foarte avansati in tehnologia lor si s-ar fi servit de „Vril-ya”, masini zburatoare carora le zicem astazi OZN-uri. Gratie exsistentei a doua campuri magnetice rotite invers, aceste discuri zburatoare erau capabile de levitatie, ar fi atins viteze enorme si faceau manevre surprinzatoare in timpul zborului, performante pe care le observam astazi la OZN-uri.
Ei au utilizat forta Vril ca potential energetic, adica drept carburant (Vril=eter, sau prana, chi, forta cosmica, orgon… Dar acest cuvant deriva de asemenea din „vri-IL” akkadian ceea ce inseamna „asemanator cu cea mai mare divinitate” sau „egal cu Dumnezeu”). Ei sustrageau deci energia (care nu costa nimic) din campul magnetic terestru, cum o fac convertizoarele cu tachioni ale comandantului Hans Coler sau otorul din „spatiu quantic” dezvoltat de Oliver Crane.
Atunci cand continentul Hyperboreea a inceput sa se scufunde, locuitorii sai au sapat tunele gigantice in scoarta terestra cu masini mari si s-au stabilit sub regiunea Himalaya. Acest regat subteran se numeste „Agartha” sau „Agarthi”, si capitala sa se numeste „Shamballah”. Persii numeau acest regat subteran „Ariana” sau „Arianne”, tara deorigine a arienilor.
Suveranul acestui regat era „Rigden Iyapo”, regele lumii, iar reprezentantul sau pe Terra ar fi dalai-lama. Haushofer era nelinistit ca acest regat subteran de sub Himalaya era locul de origine al rasei ariene. El sustinea ca avea proba obtinuta in timpul numeroaselor sale calatorii in Tibet si in India.
Semnul distinctiv al lui Thule era zvastika cu bratele indreptate spre stanga.
Conform spuselor lama tibetanilor si lui Dalai-Lama in persoana, oamenii numiti agarthieni exista si astazi. Regatul subteran, care este pomenit in toate scrierile orientale, s-ar fi raspandit de-a lungul mileniilor sub toata suprafata Terrei cu centre imense sub Sahara, sub muntii Matto Grosso si sub muntele Santa Catarina in Brazilia, sub Yucatan in Mexic, sub muntele Shasta in California, in Anglia, in Egipt si in Cehia si Slovacia.
Hitler spera sa gaseasca intrarile regatului subteran al Agarthei si de a intra in contact cu urmasii „oamenilor-zei” arieni din Aldebaran-Hyperboreea. În legendele si traditiile acestui regat subteran, se spune, intre altele, ca va fi pe planeta noastra un razboi mondial devastator (al treilea) care se va sfarsi datorita cutremurelor de pamant si altor catastrofe naturale inclusiv inversarea polilor care vor antena moartea a 2/3 din omenire. Dupa acest „ultim” razboi, diferitele rase din interiorul Terrei se vor reuni din nou cu supravietuitorii de pe suprafata planetei si vor introduce „Varsta de Aur” milenara (era Varsatorului).
Hitler dorea sa creeze o „Agarhta” sau „Ariana” pe suprafata Terrei cu rasa stapanilor arieni si acest loc trebuia sa fie Germania. În timpul celui de-al treilea Reich, au avut loc doua mari expeditii SS in Himalaya pentru a gasi intrarile in regatul subteran. Alte expeditii au avut loc in Anzi, in muntii Matto Grosso si Santa Catarina in Brazilia, in Cehoslovacia si in Anglia. Unii au afirmat ca oamenii din Thule credeau ca independent de sistemul tunelelor si oraselor subterane, Terra era gaunoasa, cu intrari mari, una la polul Nord si alta la polul Sud. Se refereau la legile naturii: microcosmosul si macrocosmosul. Fie ca era vorba de o celula de sange, de o celula a corpului sau de un miez si o cavitate inconjurata de un invelis, „corona radiata”, viata se petrece deci in interior. Oamenii din Thule au concluzionat ca Terra trebuia sa fie constituita deci dupa acelasi principiu. Chiar druzele confirma asta, caci sunt cavitati stancoase care au o viata proprie, adica mineralele si cristalele, se gasesc in
interior.În consecinta, Terra ar putea fi gaunoasa si ea, ceea ce ar corespunde, de altfel, spuselor lama tibetani si lui dalai-lama si ea ar trebui sa aiba un miez, un soare central care confera interiorului sau un climat regulat si o lumina solara permanenta.
Adevarata viata a planetei noastre s-ar petrece in interior de aceasta, rasa stapanilor ar trai acolo si mutantii la suprafata. Acesta ar fi motivul care ar explica de ce nu putem descoperi nicio viata pe alte planete ale sistemului nostru solar deoarece locuitorii de acolo locuiesc de asemenea in interior. Intrarile pricipalear fi la polul Nord si la polul Sud, poli traversati de lumina soarelui central care creeaza „aureolele boreale”, pretinsele lumini polare, greu de explicat de oamenii de stiinta. Masa solida ar ocupa mai mult volum in interiorul planetei noastre decat masa apelor. Dupa exploratorul polilor Olaf Jansen si a altor exploratori, apa din interior ar fi apa dulce, ceea ce ar explica de ce gheata Articii si Antarticii nu este constituita din apa sarata ci din apa dulce. Aceasta teza privind alcatuirea planetei noastre este sustinuta de marturiile exploratorilor polilor Cook, Peary, Amundsen, Nansen, Kane si de amiralul E. Byrd. Cu totii am avut aceleasi experiente stranii care nu concorda cu
teoriile „stiintifice” stabilite. Despre ce este vorba?
Toti au constatat ca vantul se incalzea deasupra latitudinii de 76 de grade, ca pasarile zburau deasupra ghetii in directia Nordului si ca animalele, cum ar fi vulpile, se indreptau in aceeasi directie, ca se gasea zapada colorata si gri care, topita dezvaluia polen de flori multicolore care se gaseste la polul Nord? De unde vine praful vulcanic pentru ca niciun vulcan nu este semnalat pr hartile oficiale disponibile? În plus, unii cercetatori s-au gasit uneori intr-o mare de apa dulce, si au relatat ca au vazut doi sori la un moment dat al calatoriei. Sau, au gasit mamuti cu parul inca proaspat al caror stomacuri contineau, cateodata, iarba-proaspata.Pentru oamenii lui Thule, aceste mituri despre „Terra gaunoasa” erau destul de stufoase pentru a fi luate in serios. Dar a avut loc totusi o expeditie, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in Antarctica.
Atunci cand in 1532 cuceritorii spanioli sub conducerea lui Pizarro au ajuns in America de Sud, indienii ii numeau Vicarochas (stapanii albi). În legenda lor, este vorba despre o rasa de stapani giganti cu pielea alba care, cu secole inainte au coborat din cer cu „discuri zburatoare”. Ei au domnit mult timp peste o parte a oraselor indigenilor apoi au disparut brusc, dar au promis ca vor reveni. Indigenii au crezut ca noii veniti, spaniolii, erau acei Vicarochas si le-au pus la dispozitie aurul lor. Acelasi lucru s-a petrecut si in Tibet si in alte regiuni din Himalaya atunci cand au sosit primii calatori albi. Tibetanii ii priveau uimiti si-i intrebau de ce au venit de acolo de jos (de la poalele muntilor) deoarece, de obicei, soseau din ceruri.
Societatea Thule si Adolf Hitler
La sfarsitul lui octombrie 1918, Sebottendorf le-a dat fratilor din loja Karl Harrer si Anton Drexler, drept misiune, de a forma un cerc de lucru. Acesta a devenit, mai tarziu, partidul muncitorilor germani, DAP (Deutsche Arbeiterpartei). Revista Societatii Thule era „Volkischer Beobachler”(Observatorul poporului).
În octombrie 1918, tanarul ocultist si ezoterist Adolf Hitler (care se numea, de fapt, Adolf Schicklgruber; Hitler era numele de fata al mamei sale) a intrat in DAP, partidul Thule, si s-a remarcat pentru talentele sale de orator.
Trevor Ravenscroft descrie in „Der Speer des Schicksals” (Sabia destinului) ceea ce i-a povestit un prieten din tineretea lui Hitler, Waufer Johanes Stein care a devenit, mai tarziu, consilier al francmasonului Winston Churchill: Hitler, deja mare adept al misticismului la varsta de 20 de ani, a incercat sa atinga nivele de constiinta ridicate cu ajutorul drogurilor. Prin intermediul librarului Pretzsche din Viena, adept al misticismului german si al doctrinei rasei stapanilor arieni, Hitler si-a stabilit bazele viziunii sale viitoare a lumii si cu ajutorul sau, a facut rost de un drog halucinogen pentru a accede la iluminarea mistica.
Hitler, deja dependent de droguri din tinerete, a luat narcotice puternice pe tot parcursul vietii sale. Conform jurnalului de bord al medicului sau personal, Theodor Morell, Hitler a primit timp de sase ani cat a durat razboiul injectii cu diferite calmante, stricina, cocaina, derivate morfinice si alte droguri.
În acea perioada, Hitler a aflat despre „Protocoalele inteleptilor din Sion”, ceea ce l-a facut sa aiba o mare aversiune fata de evrei. Apoi el s-a angajat in DPA, partidul lui Thule, ca orator electoral si a invatat, mai tarziu, de a scrie si citi bine gratie lui Dietrich Eckart, anti-bolsevic si frate al Societatii Thule. Acesta l-a introdus pe Hitler in cercurile muncheneze si berlineze, iar viitorul Fuhrer si-a insusit in intregime conceptiile Societatii Thule. În 1924, atunci cand Hitler se afla in puscarie la Landsberg ca urmare a puciului munchenez, Haushofer petrecea cateva ore pe zi cu el pentru a-i transmite teoriile si proiectele sale.
Între altele, i-a dat cartea lordului Bulwer-Lytton „The coming race” (Rasa care va veni), in care era descrisa o rasa ariana puternic dezvoltata care traia sub pamant. Vasele in forma de farfurii zburatoare jucau un rol esential. Dar Hitler a citit si cartea lui Ferdinand Ossendowski „Animale, oameni si zei” care dezvaluia legendele Agarthei si Shamballei.
Şi a fost perfect absorbit de magia regatului subteran si de doctrina rasei ariene proprie membrilor Societatii Thule.”[1]
Societatea secreta Vril !
“În 1871 Edward Bulwer Lytton a creat noţiunea de Vril în romanul “S.F.” (n.r. S.F. = adevar socant pentru oameni) – Rasa care va veni (în original – The coming Race). Vril este un cuvânt tibetan ce poate fi tradus ca forță vitală, forța vieții sau energia vitală însă și că vibrație. Elena Blavatschi a preluat acest concept și l-a folosit în teoriile ei ocultiste și teozofice. Vechile civilizații considerau Vril drept cea mai înaltă formă de energie din Univers, toate celelalte tipuri de energie fiind doar manifestări secundare ale acestei forțe supreme. Energia Vril are în anumite locuri de pe planetă o concentrație mai puternică, numită „vortex de energie”.
La nord de ecuator, direcția de rotație a vortexului se realizează în sensul opus acelor de ceasornic, iar la sud de ecuator, în sensul acelor de ceasornic. În anul 1919, membrii unei grupări continuatoare a Ordinului Templierilor au înfiintat organizația Vril (germană: Vril Gesellschaft) cu sediul în localitatea Ramsau din Germania (lîngă granița cu Austria). Membrii societății Vril aveau să intre în contact cu cei din Societatea Thule (Thule Gesellschaft) care a fost punctul de origine al partidului nazist. Unii membrii ai organizației Thule devenind mai apoi importante personaje în partidul nazist.
Aproape toate relatările referitoare la Thule Gesellschaft, după cum este numită societatea in limba germană, îl consideră pe baronul Rudolf von Sebottendorff drept fondatorul ei. Nu există nici o indoială că von Sebottendorff a fost implicat in crearea acestei societăţi secrete. Mai mulţi membri susţin că cel de-al doilea co-fondator al societăţii a fost Karl Haushofer şi că, in realitate, acesta a fost fondatorul principal, deşi a preferat să păstreze o anumită discreţie asupra acestui lucru.
Întreaga poveste are în centru acest personaj foarte puţin cunoscut: Karl Haushofer. La începutul secolului, Haushofer a fost ataşat militar la Tokyo, iar abilitaţile sale lingvistice l-au ajutat să puna bazele viitoarei Axe. În plus, a petrecut o lungă perioadă în Tibet, unde a devenit membru al preoţimii Bon. Cunoscuţi şi sub numele de Mantalele Galbene din Tibet, comunitatea Bon reprezenta o religie şamanistă ce a precedat apariţia budismului tibetan, fiind considerată a fi sursa tuturor religiilor tibetane.
Haushofer a avut şi o carieră militară deosebită. Capacitatea sa profetică în funcţia de general a ramas legendara în timpul Primului Razboi Mondial, ajutându-l sa câstige în luptă. În timp ce îşi comanda trupele pe front nu a fost rănit niciodată şi a reuşit sa îşi desfăşoare soldaţii cu o precizie remarcabilă în mijlocul celor mai haotice situaţii. A fost un militar extrem de decorat şi foarte admirat. Rudolph Hess, cel care avea să devina fuhrer adjunct al partidului nazist, a servit sub generalul Haushofer şi a fost foarte impresionat de geniul acestuia.
După Primul Război Mondial, Haushofer a început să pună în practica directivele primite în Tibet (pe cale spirituală sau naturală). După ce şi-a luat doctoratul, chiar înainte de declanşarea Primului Război Mondial, dr. Haushofer a inaugurat o nouă materie, intitulată Geopolitica.
Rudolph Hess, şi-a căutat fostul general pe care l-a admirat atât de mult pe timpuri şi a devenit un student pasionat al noii materii. Se spune despre Hess că ar fi fost complet vrajit de capacitatea intelectuală şi ocultă a profesorului său. În octombrie 1918, un anume Adolf Schicklgruber (Hitler era numele de fată al mamei lui), se face remarcat prin talentul lui oratoric. Rudolph Hess l-a auzit vorbind şi a rămas foarte impresionat. Era convins că are de-a face fie cu un mesia, fie cu un nebun, dar nu era încă sigur în ce categorie trebuie să -l încadreze.
Hess a recunoscut marile calităţi de lider ale lui Hitler şi i l-a prezentat lui Haushofer. Astfel, cei trei au devenit prieteni. Haushofer a fost atât de impresionat de acesta încât s-a decis să facă din el un mesia german. Hitler a fost condamnat la nouă luni de închisoare, după episodul din 1923 iar Hess şi-a afirmat loialitatea întorcându-se în Germania şi acceptând sa împartă aceeaşi celulă cu el. Haushofer i-a vizitat în timpul acestei perioade şi a contribuit probabil cu cel puţin un capitol la lucrarea de căpătâi a lui Hitler, Mein Campf. Când Hitler a ieşit din închisoare, Haushofer l-a învaţat cum să se îmbrace, cum să se poarte, pavându-i practic drumul către succes.
Între timp societatea Vril a căpătat amploare şi a fost rebotezată Vril-Gesellschaft, integrand alte trei societăţi importante din Germania: – Lorzii Pietrei Negre, o emanaţie a Ordinului Teuton creată in anul 1917, – Cavalerii Negri, o filială a Societăţii Thule, şi – Soarele Negru, identificată mai tarziu cu elita SS-ului lui Heinrich Himmler.”[2]
Ordinul Soarelui Negru: loja elitei celui de-al Treilea Reich !
“Soarele Negru (societate care iniţial a purtat numele DHvSS – Die Herren Vom Schwarten Stein) era o organizaţie secretă în interiorul Societăţii Thule, deţinând supremaţia asupra celorlalte. SS-ul a fost creat iniţial ca unitate de protecţie a lui Hitler cu mult inainte de a deveni o unitate militară. Eu cred că absolut toti ofiterii SS de grad inalt pot fi incluşi pe lista membrilor “Soarelui Negru”, SS-ul fiind mai mult decît o organizaţie militară de elită, un veritabil cult. Cine studiaza istoria nazistă işi dă rapid seama că cele două concepte, Thule şi Soarele Negru sunt în centrul puterii naziste.
În mod tradiţional “SS” este tradus prin Schutzstaffel, care înseamnă detaşament al gărzilor. În realitate “SS” provine de la Schwarze Sonne care înseamnă Soarele Negru în limba germană. Asta nu înseamnă că orice soldat care purta o uniformă SS era membru al Schwarze Sonne, ci ca runele SS afişate pretutindeni aveau o semnificaţie secretă , care se referă la Soarele Negru. Ca regulă generală, despre Soarele Negru se cunosc foarte puţine lucruri, dar conceptul de Thule poate fi găsit în numeroase limbi şi culturi.
Maria OrsicÎn timp ce Societatea Thule a sfârșit prin a se orienta îndeosebi asupra unei agende materialiste și politice, Societatea Vril s-a focalizat de la bun început asupra „lumii de dincolo” (aspectelor transcendente).
Este posibil ca Societatea Vril să nu fi reușit să atingă performanțele pe care le-a avut dacă nu ar fi existat un medium pe nume Maria Orsic. Cunoscută și că Maria Orsitsch s-a născut în Viena la 31 Octombrie 1895. Tatăl sau Tomislav, era imigrant din Zagreb iar mama sa, Sabiene Orsic era din Viena. În tinerețe Maria Orsic s-a alăturat mișcării naționaliste germane ce dorea alipirea Austriei cu Germania. În 1919 s-a mutat la Munchen unde a intrat în contact cu societatea Thule și Vril. Despre Maria Orsitsch, Traute Lafrenz, Sigrun, Gudrun şi Heike. se spune că erau foarte frumoase și că aveau părul lung, un semn care avea să devină distinctiv pentru membri societătii Vril. Totodată aceste femei dețineau puteri superanaturale ce le permitea să între în contact cu anumite entități sau ființe extraterestre.
Datorită calităţilor ei excepţionale de medium, Maria a fost pusă repede în legătură cu membrii societăţii secrete Thule şi curând după aceea ea şi-a creat propriul ei cerc împreună cu Traute A. şi alţi prieteni din Munchen, formând aşa-numita Alldeutsche Gesellschaft für Metaphysik , care a fost primul nume oficial al societăţii Vril. Pentru identificare, membrii organizaţiei ( Vrilerinnen ) purtau un disc, pe care erau reprezentate chipurile a două dintre cele cinci femei mediumi: Maria şi Sigrun.
În decembrie 1919 s-a organizat o întâlnire secretă între membrii marcanţi ai celor trei societăţi principale ezoterice care activau atunci pe teritoriul Germaniei (Thule, Vril si Soarele Negru), într-o cabană din apropierea localităţii Berchtesgaden. Cu acea ocazie Maria Orsic a arătat celor prezenţi transcrierile unor mesaje telepatice pe care ea le primise într-un limbaj secret al vechilor Cavaleri Templieri germani, ce îi era complet necunoscut.
Maria Orsic a prezentat două seturi de transcrieri ale mesajelor primite în timpul stărilor de transă: primul era cel în limbajul secret al Templierilor, iar al doilea set de mesaje era scris într-un limbaj inteligibil, despre care ea a sugerat că ar putea fi o limbă antică orientală. În scurt timp s-a dovedit că acest al doilea set de informaţii transmise pe cale telepatică era în limba sumeriană. Mesajul a fost tradus cu ajutorul misterioasei femei medium din societatea Vril, care era cunoscută doar sub numele de Sigrun. Tot ea a ajutat mai apoi la descifrarea imaginilor mentale percepute de Maria Orsic, ce descriau o navă de zbor de formă circulară.
La prima vedere, am fi tentaţi să credem că această tehnologie a aparatelor de zbor i-a interesat foarte tare pe nazişti. În realitate, Hitler era mult mai preocupat de armele convenţionale, ale căror efecte puteau fi dovedite intr-o perioadă relativ scurtă de timp. Se spune că orice tehnologie care avea nevoie de mai mult de un an pentru a fi testată era respinsă de Hitler…cel puţin asta este varianta oficială.
Extraterestrii din AldebaranÎntr-o şedinţă transă la care au fost prezenți și unii membri marcanți ai societății Thule, Maria Orsic a intermediat spontan contactul cu reprezentanţii civilizaţiei extraterestre din sistemul Aldebaran de la care primise instrucţiunile tehnice pentru construcţia navei interstelare.
Potrivit Mariei Orsic numele acelei civilizaţii extraterestre era Sumi, membrii ei aparţin unei rase umanoide, care colonizase pentru un timp scurt planeta noastră în urmă cu aproximativ 500 000 de ani. În conformitate cu informațiile transmise în stare de transă, ea a firmat că ruinele antice din Larsa, Shurrupak şi Nippur din Iraq au fost construite de către ei. Supravieţuitorii Potopului au devenit mai apoi primii arieni şi în acest fel s-a realizat rezonanţa cu membrii societăţilor germane din acea vreme, care aveau la bază rudimente ale ideilor și concepțiilor acelor culturi antice.
Reprezentanţii societăţii Thule care se aflau în acele momente în cameră s-au arătat sceptici în legătură cu revelaţiile Mariei Orsic, manifestându-şi neîncrederea şi solicitând dovezi suplimentare chiar în timp ce aceasta se afla în transă. Atunci mediumul a început să aştearnă pe hârtie anumite semne ciudate şi caractere nemaivăzute, care mai apoi au fost identificate ca aparţinând vechii scrieri sumeriene, care a fost precursoarea și sursa culturii babiloniene de mai târziu.
Se pare că dorinţa civilizaţiei din sistemul Aldebaran nu a fost neapărat aceea de a ajuta naziştii să câştige războiul – idee destul de bizară care a fost vehiculată un anumit timp în cercurile de neiniţiaţi -, ci mai curând dorinţa benefică a acestor fiinţe extratrestre de a rezolva problema violenţei pe Pământ, pe care aldebaranii au identificat-o mai ales în existenţa unei diferenţe sensibile de natură economică între Occident şi Orient.
Activitatea Mariei Orsic şi a celorlalte femei medium din societatea Vril a rămas învăluită într-un relativ mister pe anumite perioade de timp între 1925 şi 1941. În anul 1943, Maria şi Sigrun au luat parte la o întrunire secretă în staţiunea Kolberg, al cărei ţel principal a fost discutarea aşa-numitului „proiect Aldebaran”. Mediumurile feminine din societatea Vril primiseră până atunci informaţii detaliate despre planetele locuite din jurul stelei Aldebaran şi ele doreau să realizeze călătoria cosmică spre acea destinaţie cu ajutorul tipului de navă ce fusese construită după planurile primite.
Maria Orsic, împreună cu toți membri societății Vril, au dispărut în 1945, exact în clipa în care Al Doilea Război Mondial s-a încheiat. De atunci nu s-a mai auzit nimic despre aceste femei frumoase și nici despre mesajele extraterestre care încercau să ajute omenirea să realizeze un salt tehnologic, care să-i îmbunătățească percepția asupra vieții.
Membrii iniţiaţi au depus eforturi intense pentru a dezvolta o aşa-numită „ştiinţa alternativă” faţă de cea modernă (care este de sorginte materialistă). Aceasta a condus implicit la dezvoltarea unor „tehnologii alternative”, care în loc să se bazeze pe principiile clasice ale fizicii şi biologiei, au avut ca fundament realizările extraordinare ale vechii civilizaţii atlante, care îmbinau cunoaşterea ştiinţifică şi tehnologia cu cunoaşterea spirituală. Acele realizări erau mult superioare noţiunilor mecanicii, care din nefericire încă mai constituie „infrastructura” ştiinţei moderne.”[2]
SURSE