Cromozomii reprezinta o structura organizata, in componenta carora intra ADN si proteine. Cuvantul provine din grecescul “chroma”- culoare si “soma” – corp. Sunt localizati in interiorul nucleului celular, transportand informatia genetica necesara dezvoltarii fiecarui organism in parte. Numarul acestora difera foarte mult de la o specie la alta, putand ajunge de la sase (in cazul tantarilor) si pana la 1260 (in cazul ferigilor indiene).
La oameni, plante si animale, cromozomii sunt organizati in perechi, in timp ce bacteriile au un singur cromozom circular. In fiecare celula a corpului uman exista un numar de 46 de cromozomi, exceptie facand spermatozoizii si ovulele, aceste celule avand un numar de 23 de perechi, care se vor uni in timpul reproducerii, pentru ca produsul de conceptie sa aiba cate un set din partea fiecarui parinte si pentru a reface numarul normal de 46.
Molecula de ADN care intra in alcatuirea acestor structuri extrem de complexe poate fi alcatuita dintr-un numar variat de nucleotide (unitatea de baza a ADN-ului uman) – intre 10 000 si 1 000 000 000. In organismele care contin nucleu celular (ciuperci, protozoare, plante si animale), ADN-ul este impachetat de catre proteine in niste structuri compacte care poarta numele de cromatina, acestea permitand ca molecula de ADN, foarte lunga, sa incapa in nucleu.
Descoperirea cromozomilor a fost strans legata de identificarea si descrierea celulei si a nucleului celular si toate au devenit plauzibile numai dupa inventarea, de catre Leeuwenhoek, a microscopului, in anul 1674. In 1831, savantul Robert Brown este cel care descopera nucleul celular, iar in anul 1838, M. J. Schleiden ajunge la concluzia eronata ca acest nucleu celular se formeaza din fluidul care exista in interiorul unei celule.
Aceasta teorie epigenetica este infirmata abia in anul 1842, de catre Karl Wilhelm von Nageli, botanist elvetian, care descopera structurile cromozomiale, nefolosind insa si termenul atat de cunoscut astazi. Denumirea este data in anul 1888, de catre savantul Heinrich Wilhelm Gottfried von Waldeyer-Hartz, anatomist german, datorita caracterului special de colorare a acestor structuri.
Cromozomii reprezinta unitatea esentiala a diviziunii celulare si trebuie transmisi, replicati si divizati cu succes catre celulele fiice, pentru a asigura diversitatea genetica si supravietuirea progeniturilor. Recombinarea acestor structuri complexe joaca un rol vital in diversitatea genetica. Daca aceste structuri sunt manipulate incorect, prin procese ce poarta numele de instabilitate cromozomiala si translocare, celula poate trece prin transformari mitotice (de diviziune celulara) catastrofale si poate muri, sau poate evita apoptoza (procesul de moarte celulara), dar poate prolifera aberant, ducand la aparitia cancerelor.
Ati auzit de soparla Hemidactylus (Hemidactylus mabouia)? Nu cred ca multi, insa o sa va fac eu un scurt rezumat al acestei reptile. Aceasta se regaseste in zonele tropicale si subtropicale, aceasta facand parte din familia Gekkonidae.
Aceasta este o specie nocturna, avand o vedere foarte buna si adaptata intunericului deplin si ca orice soparla din familia gecko, poate emite sunete foarte puternice. Ca marime nu este mare, aceasta avand aproximativ 13 cm.
Ce o face asa interesanta?
Multi oameni s-au intrebat daca exista reptile care sa aiba 46 de cromozomi? Aceasta este una dintre ele.
O alta soparla cu 46 de cromozomi este Cnemidophorus littoralis, o specie de soparle ce traieste in sud-estul Braziliei si care uimeste oamenii de stiinta ca si cea prezentata mai sus. Aceasta mai prezinta un mecanism de determinare a sexelor similar cu cel la oameni adica XX (persoane de sex feminin) si XY (persoane de sex masculin).
Perechea a sasea de cromozomi este heteromorfica, sugerând aparitia de cromozomi sexuali de tip XY si XX.
Potrivit analizelor stiintifice publicate in Jurnalul Brazilian de Biologie[1] acestea au aratat un diploid cu 46 de cromozomi, care are 24 macrocromozomi si 22 microcromozomi.
Ce doresc eu sa arat prin acest subcapitol este faptul ca asa cum am prezentat pe larg in cadrul capitoului 2 al acestei carti, ca evolutionismul lui Darwin este fals in modul cum este el prezentat oamenilor, caci nu exista nici o maimuta care sa aiba 46 de cromozomi ci 48 de cromozomi.
SURSE
1. http://www.scielo.br/scielo.php?pid=S1519-69842004000400014&script=sci_arttext