Descalecatul Moldovei – aceeasi printi mongoli in alte haine!
Potrivit wikipedia.org[1] Descălecatul Moldovei reprezintă la origine o versiune inițială a întemeierii Țării Moldovei, asociată cu tradiția orală și cu cronicile moldovenești
Lipsa unei baze documentare valabile pentru întemeierea statului feudal moldovenesc – spre deosebire de cea aflată la dispoziție pentru întemeierea Țării Românești – a făcut ca mult timp în istoriografia românească să domine această versiune a cronicarilor, Moldova fiind considerată ca produs al unui „descălicat”. Conform tradiției, întemeierea noului stat este asociată cu numele lui Dragoș, primul voievod al Moldovei, care, venind pentru vânat din Maramureș la malurile râului Moldova și plăcându-i locurile, le-a populat cu români maramureșeni.
Sper ca observati cele doua hexagrame atat de iudaice, dar si semiluna un simbol islamic al celor care au fondat Moldova, desi stim cu totii ca geto-dacii aveau simbol celebrul dragon pus intr-o tepusa, deci printii Moldovei nu erau Geto-daci!
Dacă voievodul Dragoș a fost considerat „Descălecătorul”, Bogdan I, care a domnit în Moldova până în 1365, este considerat întemeietorul statului de sine stătător cu reședința la Baia, Dragoș fiind doar cel care reușise să înființeze o nouă entitate politico-teritorială numită Moldova, dependentă însă de Regatul Ungar.
Prin persistența noțiunii în istoriografia națională, Descălecatul Moldovei a reușit până la urmă să se asocieze definitiv cu procesul de întemeiere a statului românesc de la est de Carpații Orientali.
In centrul și estul Europei, ultimele invazii se prelungesc pâna în secolul al XIII-lea, iar marile puteri din zonă, Imperiul Bizantin, Regatul Ungariei (dupa anul 1000) și Regatul Poloniei, tind să își impartă sferele de influență, încercând printre altele impunerea stăpănirii asupra viitorului spatiu românesc[10].
Cumanii de origine turanică și mai târziu tătarii, au împiedicat extinderea stăpânirii Regatului Ungar dincolo de Carpații Orientali, oferind astfel populației locale posibilitatea în zona de tampon, de a-și crea structuri și institutii de conducere[10].
Constituirea statelor extracarpatice a fost favorizată și de slăbirea presiunii exercitate de coroana maghiară, confruntată cu dificultăți cum ar fi stingerea dinastiei Arpadienilor (1301) și declanșarea luptelor pentru tron[10].
În secolul al XIII-lea, teritoriul viitorului stat moldovenesc se afla în arile de influență politică ale Cnezatului de la Halici[11] (sau Galiția-Volînia), și Hanatului Hoardei de Aur, fiind fragmentat în mici cnezate precum cel de la Onuțu (lîngă Hotin), cel al cetății Hansca (în ținutul Lăpușnei), sau cel al Bârladnicilor (cu centrul politic la Bârlad). Iașii (popor iranic înrudit cu actualii Oseți din Caucaz) controlau centrul arealului, capitala lor Aski fiind numită în cronici Civitas Iassiorum (azi Iași), iar zona Nistrului și Bugeacul erau stăpânite de tătari.
În eliminarea puterii Hanatului tătar erau deopotrivă interesate Ungaria și Polonia[10]. Contextul extern creat de către influența Regatului Ungariei care a început să se facă simțită în această zonă spre sfârșitul secolului al XIII-lea și de preluarea în prima jumătate a secolului al XIV-lea a inițiativei strategice față de Hoarda de Aur de către regalitatea maghiară și ulterior și de către cea poloneză, a făcut ca la umbra acestor 3 mari puteri care-și disputau influența asupra spațiului carpato-dunărean – se se constituie Țara Moldovei.
Contradictii istorice!
Multi oameni nu vor intelege ce se intampla mai exact, asa ca voi face iar o descriere succinta fara sa ma duc in explicatii complexe, desi daca e nevoie o voi face necugetat!
Ideea este ca geto-dacii au fost prezenti aici de la inceput, eu as spune dar si alti arheologi de la inceputul civilizatiei, insa daca este asa, de ce a fost nevoie in secolele XII-XIII de aceste personaje “controversate” sa intemeieze ele “oficial” aceste regiuni?
Inainte nu existau daca nu erau ei? Inainte acest teritoriu al Romaniei de astazi era gol cumva? Raspunsul este NU.
Mai pe scurt, in secolele XII-XIII dominatia mongola se observa asupra Europei, aceasta avand fondata teribila organizatie numita Hoarda de Aur, aceasta invada regiuni ale Europei si din Orientul Apropiat (Asia Mica), dar si zona Rusiei de astazi, unde au infiintat celebrele cnezate, iar in europa au aparut brusc voievodate, adica unitati administrativ teritoriale ce raspundeau in fata acestor invadatori din stepele Asiei!
Vedeti voi, intotdeauna in cadrul istoriei Romaniei, primii fondatori ai unei regiuni si ma refer la fondatori de calibrul acestor printi cum ar fi Negru Voda din Tara Romaneasca si Dragos I din Moldova, istoriografia lor, ori este ascunsa, ori este data in asa fel incat sa nu afecteze istoriografia construita in mod artificial de catre “istorici”.
Am scris mai multe articole pe tema aceasta:
4. Cercetatorii romani au prelevat probe osoase de la cadavrul printului Mircea cel Batran si de la Printul Vlaicu Voda pentru a se demonstra daca au origine pecenega adica geto-daca sau mongola pe linia cumano-turca! Oare de ce Ministrul Culturii Puiu Hassoti, s-a remarcat vizibil nervos de aceasta atitudine in a incerca de a afla istoria? Stie el oare ceva care ar putea distruge istoria “oficiala”, daca DA, atunci sper sa-i fie mare frica!
Inapoi la Printul Dragos I al Moldovei
După tradiția păstrată în Cronica Anonimă a Moldovei, apoi în unele copii ale cronicii lui Grigore Ureche cu părți interpolate, precum și la Miron Costin, se spune că Dragoș a ieșit cu oamenii săi din Maramureș și a descălecat în Moldova “în zilele lui Laslău craiul unguresc, care cu ajutorul românilor i-a scos pe tătari din Moldova, gonindu-i peste Nistru”. Tătarii, care erau așezați din 1241 în Moldova, de unde obișnuiau să facă incursiuni peste Carpați, au fost înfrânți în Moldova de oștile regelui Ungariei, Ludovic I (1342 – 1382), în primii ani de domnie ai acestuia, sub conducerea voievodului Transilvaniei Andrei Lackfi.
Dupa Pavel Parasca [1] bătălia cu tătarii și întemeierea Moldovei a avut loc în 1285 în timpul lui Vladislav al IV-lea zis Cumanul, care a domnit între 1272-1290. Astfel, tătarii au fost siliți să se retragă din țară peste Nistru, spre nordul Mării Neagre și Crimeea. Pentru ca aceștia să nu se mai întoarcă și să prade iar Transilvania, regele ungar l-a pus pe Dragoș, ca Marchiz (germ. Markgraf, fr. marquis), la conducerea noii Mărci numite Moldova cu reședința la Baia, având obiectivul de a apăra trecătorile prin care tătarii obișnuiau să treacă peste munți.
Deși Dragoș este descălecător în Moldova, totuși Bogdan I, este numit în Cronica (Pomelnicul) de la Mănăstirea Bistrița ca cel dintâi domn al țării. Ca descălecător al țării în dependență de Ungaria, Dragoș este începătorul, iar Bogdan I trebuie considerat adevăratul întemeietor al Principatului Moldova, ca stat de sine stătător.
Totusi Cronicarul Grigore Ureche demonstreaza intr-o scriere de-a sa ca inainte aici au fost tatari, adica mongolii despre care vorbesc:
„După răsipa țării dintăi (…) când au răsipit tătarii dintr-aceaste locuri de au rămas locul pustiu, mai apoi, după multă vreame, (…) cându păstorii din munții ungurești (din Transilvania) pogorându după vânat au nemerit pe apa Moldovei, locuri desfătate cu câmpi deșchiși, cu ape curătoare, cu păduri dease, și îndrăgind locul au tras pre ai săi de la Maramoroș și pre alții au îndemnat de au descălicat întâi supt munte, mai apoi adăogându-se și crescându înainte, nu numai apa Moldovei, ce nici Sireatiul nu i-au hotărât (nu i-a oprit, nu le-a pus hotar), ce s-au întinsu până la Nistru și până la mare.”
SURSE
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Desc%C4%83lecatul_Moldovei
2. Grigore Ureche – Letopisețul țărâi Moldovei, de când s-au descălecat țara