“… nu facem nici un fel de bine daca ignoram componenta reptiliana a naturii umane, în special în comportamentul nostru ritualic şi ierarhic. Dimpotrivă, modelul poate ne ajuta sa intelegem ceea ce fiinţele umane sunt.” Carl Sagan, In cartea sa “Dragonii din Eden” (Dragon of Eden, Ballantine Books, New York, 1977)
Multa lume inca sustine ca e o prostie asta cu reptilienii, desi cand le arat cateva dovezi stiintifice referitor la faptul ca omul are structura reptiliana, tot nu le vine a crede. Acum doresc sa prezint un top 10 facut de mine in PREMIERA PE INTERNET care demonstreaza ca omul are structura reptiliana, fiind mai mult apropiat de reptile decat de maimute! Nu exista nici o maimuta pe aceasta planeta care sa aiba 46 de cromozomi, nici macar 47, ele au 48 de cromozomi, deci o descendenta directa din ele fara interventie din exterior cum s-a intamplat acum 500000 de ani, cand anunnaki s-au ocupat de modificarea adn-ului, este imposibil, dar totu a fost posibil dupa interventia anunnaki-lor care conform tablitelor sumeriene, au avut mari dificultati pana au creat pe primul om-hibrid cunoscut ca Adam!
Sa enumeram dovezile:
1. Creierul Reptilian – creier mostenit de la reptile!
Acest creier reptilian sau complex R este vital pentru înţelegerea modurile in care Iluminati manipuleaza gândirea şi percepţia umană. Majoritatea oamenilor nu au nici o idee a patrimoniului reptilian a corpului uman şi influenţa acestuia asupra comportamentului nostru.. Oamenii de ştiinţă spun că, complexul R reprezintă un nucleu de sistemul nervos şi provine de la un “mamifer ca reptila” care a fost odată găsit peste tot în lume, în perioada Triasicului (205 – 240 de milioane de ani).
Se crede ca aceasta a fost o legătură evolutivă dintre dinozauri şi mamifere. Nu pot fi alte explicaţii, prea Toate mamiferele au această parte a creierului reptilian. Acum uitati-va la trăsăturile de caracter ale creierului reptilian cum a fost convenit de către oamenii de ştiinţă.
Fără a le defini, voi spune doar că, în activităţile umane s-a găsit expresia în: comportament obsesiv, impulsiv, zi de zi participam personal la ritualuri şi acte superstiţioase; unii au acelasi mod servil de a face lucruri, Participari la ceremoni: religioase, culturale, şi alte, si tot felul de astfel de lucruri.
Mai multe puteti citi aici -> http://www.fara-secrete.ro/creierul-reptilian-creierul-mostenit-de-oameni-de-la-reptilienii-din-vechime
2. Oamenii care se nasc cu cozi – o enigma pentru oamenii de stiinta
Intr-un articol prezentat in data de 5 ianuarie 2012 pe site-ul de stiri romanesc, realitatea.net, cercetatorii sint inca intrigati de oamenii care se nasc cu cozi:
„Din cauza unei afecţiuni rare, unii oameni ai lumii se nasc cu coadă. Un studiu din anii ’80 încerca să lege existenţa acestui ciudat organ de evoluţia primată-om. Mai târziu, medicina avea să contrazică acest studiu şi să arate că vorbim doare de resturi rudimentare.
“Sunt resturi rudimentare rămase în urma procesului de formare de la ou la nou-născut”, spune dr. Mircea Beuran pentru REALITATEA.NET. Astfel, este clar că nu vorbim de o dovadă a evoluţie, ci pur şi simplu de un proces de formare a bebeluşului puţin ciudat.
În 2001, un băieţel cu coadă se năştea în India. Familia îi dădea numele Balaji, un alt nume pentru Hanuman, zeul hindus cu faţă de maimuţă, unul dintre personajele centrale ale epopeii Ramayana. Familia a ales numele fiind convinsă, ca şi întreaga comunitatea în sânul căreia s-a născut băiatul, că acesta este o reîncarnare a zeului amintit.
Coada copilului măsura 10 centimetri, iar băiatul a fost prezentat în marile temple din India, unde oamenii plăteau pentru a-l vedea. Astfel de cazuri avuseseră loc şi în trecut, iar, în 1982, dr. Fred Ladley a prezentat un studiu intitulat “Evoluţia şi coada umană”, publicat în The News England Journal of Medicine.
Mai multe puteti citi aici -> http://www.fara-secrete.ro/oamenii-care-se-nasc-cu-cozi-dovada-ca-oamenii-au-adn-reptilian
3. Sangele Albastru – sangele „zeilor” ANUNNAKI
Programul de încrucişare genetică al reptilienilor a început prin crearea unui hibrid Anunnaki-uman (Adam?), acum 200.000-300.000 de ani. Personal, am convingerea că au existat şi alte rase extraterestre care au făcut experimente de încrucişare genetică cu oamenii, dând naştere marilor profeţi şi altor fiinţe excepţionale, dar mă voi concentra în continuare exclusiv asupra experimentelor grupului reptilian, singurul interesat să controleze şi să manipuleze destinul oamenilor.
David Icke sustine in cartea sa „Secretul Suprem” (publicata in anul 1999) ca:
“Evident, cu cât ne îndepărtăm mai mult în timp, cu atât mai greu devine procesul de stabilire a faptelor reale, dar există suficiente dovezi care confirmă ceea ce s-a întâmplat în cele vremuri. Cu cât analizez mai mult această poveste, cu atât mai limpede îmi devine faptul că reptilienii au repetat pe pământ ceea ce au făcut iniţial pe Marte. Ei s-au infiltrat în rândurile populaţiei planetei prin încrucişări genetice, după care au preluat puterea. Am convingerea că atunci când au venit pe pământ, marţienii albi aveau deja linii genealogice mixte (reptiliene/ariene). Una din principalele locaţii în care s-au stabilit Anunnaki şi marţienii (sau arienii), în special în timpul şi imediat după cataclismul generat de Venus în jurul anului 4800 î.Ch., au fost munţii din Turcia, Iran şi Kurdistan.”[3]
Sangele Albastru
Acestea au fost locurile din care au invadat ei pământul după retragerea apelor. Ei sunt cei care au creat civilizaţiile avansate care au apărut „instantaneu” în câmpiile Sumerului, Egiptului, Babilonului şi în Valea Indului. Unul din centrele cele mai importante ale reptilienilor Anunnaki pare să fi fost situat în Munţii Caucaz, locaţie care va apărea în mod repetat în povestea noastră.
Am bănuiala că în această regiune s-a desfăşurat un program masiv de încrucişare genetică, probabil subteran, în urma căruia a rezultat un număr mare de copii cu sânge mixt. Una din caracteristicile particulare ale acestei regiuni este numărul foarte mare de oameni cu Rh negativ (adică cu sânge rhesus negativ).
De multe ori, copiii care au Rh negativ se învineţesc (albăstresc) imediat după naştere. De aici provine originea expresiei „cu sânge albastru” atribuită regalităţii şi aristocraţiei. Există o speculaţie care spune că sângele „albastru” (cu Rh negativ) atestă sorgintea marţiană, spre deosebire de sângele cu Rh pozitiv, care atestă o origine terestră. Majoritatea oamenilor care au Rh negativ sunt cei de rasă albă.
Grupa de sange AB Negativ – cea mai rara din lume, doar 5% din pamanteni o au
Citez un articol de pe site-ul info-portal.ro despre grupa rara de sange AB4 negativ:
„Grupa sangvina AB (IV) este cea mai rara (fiind intalnita la mai putin de 5 % din totalul populatiei Pamantului) si cea mai noua grupa sangvina (se presupune ca ar fi aparut si s-ar fi “dezvoltat” dupa 5.000 i.Ch.). Aceasta grupa ar fi luat nastere din amestecul populatiei albe cu grupa sangvina A (I) si populatia mongola/ nomada cu grupa sangvina B (III) in special dupa momentul istoric al valurilor migratoare (care au “rupt” granitele stabilite de societatile dominante din acea perioada si ar fi asigurat infuzia de grupa B “peste” majoritarii de grupa A).
Oricare ar fi considerentele luate in calcul, “penetrarea” grupei AB a fost extrem de lenta (in Europa de inante de anul 1.000 d.Ch. se pare ca inca nu exista grupa sangvina AB – studii facute cu ocazia diverselor exhumari ale mormintelor din acea perioada indica absenta totala a grupei sangvine AB).
Aceasta grupa sangvina este grupa “asimilarii”, a “comasarii” individului la marele individ “societatea umana” (precum si a comasarii “biologice/ genetice” a grupelor sangvine A si B), este grupa complexitatii dar si a nesigurantei, grupa valorii dar si nonvalorii, asemenea
individului care incearca sa se afirme intr-o societate care il poate aprecia dar il poate si anula.
Este grupa caracterizata prin cea mai buna rezistenta la boli transmisibile sau boli autoimune (datorita unui sistem imunitar hipertolerant – care poate fi o lama cu doua taisuri facilitand invaziile microbiene) dar si cea mai slaba “rezistenta” la cancer sau stress.
Stressul este, de altfel, inamicul numarul “1″ al acestora fiind necesar un control atent al sistemului nervos (eforturile indelungate au efecte devastatoare pe cand eforturile moderate au efecte benefice) si evitarea eforturilor fizice exagerate (aici apare un fel de “mostenire” de la grupa sangvina A cu rezonanta de stress la nivel cardiovascular, in general, si la nivel psihologic, in particular – anxietate, iritabilitate, hiperactivitate).
Cea mai buna solutie este sa se abordeze angajarea mentala in activitatea fizica prin raporturi “moderate” de implicare. In caz contrar apar afectiuni cardiace grave, caderi imunologice severe, anemii, etc. care vor fi extrem de greu de controlat.
Se întâlnesc rar
Cele două noi sisteme de grupe sangvine poartă numele Langereis (Lan) şi Junior (Jr) şi au fost identificate de cercetătorii de la Institutul Naţional de Transfuzii Sangvine din Franţa. Este vorba, de fapt, despre două proteine de pe suprafaţa globulelor roşii, care favorizează transportul unor substanţe în afara celulelor.
Ambele grupe noi de sânge se întâlnesc rar în Europa, însă profilul Junior este prezent la aproximativ 50.000 de japonezi, de exemplu.
Identificarea acestor grupe rare este extrem de importantă, fiindcă administrarea sângelui incompatibil în cazul unei transfuzii sangvine poate duce la deces, atrag atenţia specialiştii francezi.”[5]
Istoria grupelor de sange
Oricat ar parea de ciudat este bine sa stiti ca atributul/ conceptul de “Sange albastru” apare abia in Evul Mediu in Franta. Nobilime, Cezari, etc. au existat dintotdeauna (existand pentru a dovedi afirmatiile noastre elitism, “linii de sange”, etc.) dar “Oameni cu/ de sange albastru” doar incepand cu perioada medievala. Si, pentru ca lucrurile sa fie si mai bizare, aflati ca acest concept pleaca de la injuraturile nobililor nostri. Si, pentru a fi ceva mai clari nu ne referim la injuraturile legate de “linia de sange” (cele referitoare la stramosi, parinti, etc.) sau cele cu aplicabilitate “la persoana” ci numai la cele legate de EL si legaturile sale pamantesti.
Evul Mediu incepe cu o puternica lupta de “penetrare” a religiei crestine la toate nivelurile sociale dar, mai ales, acolo unde se dorea, la niveluri cat mai inalte din punct de vedere ierarhic. Se creasera deja structuri solide si… unul din pacatele de baza a fost declarat a fi “injuratura” (chiar si in zilele noastre exista reminiscente ale “regulilor” de atunci). Dar, cine putea sa injure?
Mai multe puteti citi aici -> http://www.fara-secrete.ro/toti-cei-care-au-grupa-de-sange-rh-negativ-sunt-reptilieni-deoarece-au-o-grupa-rara-de-sange
4. Crearea rasei umane prin inginerie genetica de catre Reptilienii Anunnaki acum 500000 de ani in Sumer!
În cartea lor, Geniul celor puţini, Christian şi Barbara O’Brien afirmă că dacă Anunnaki s-au încrucişat cu oamenii acum câteva sute de mii de ani, iar apoi din nou acum 30.000 de ani, rezultatul celei de-a doua încrucişări ar fi o structură genetică în proporţie de 75% Anunnaki şi 25% umană. Personal, înclin să cred că a mai existat o încrucişare mai recentă, după potopul provocat de Venus acum 7000 de ani. Desigur, aceste linii genealogice trebuie să aibă o structură genetică încă şi mai înclinată către cea reptiliană. Din rândul acesteia fac parte familiile care conduc lumea la ora actuală şi ea este cea care le permite membrilor lor să îşi schimbe forma între reptile şi oameni, după cum doresc.
Între altele, aceşti oameni au capacitatea de a produce o stare hipnotică extrem de puternică, la fel ca un şarpe care îşi hipnotizează prada, şi cred că de aici se trage legenda „deochiului”. Aceasta este explicaţia reală a obsesiei faţă de păstrarea purităţii sângelui pe care o au familiile cu „sânge albastru” şi progeniturile lor. Încă din cele mai vechi timpuri, moştenitorii familiilor cu sânge albastru nu au acceptat să se însoare decât cu surori vitrege şi cu vere, exact aşa cum procedau Anunnaki, conform Tăbliţelor Sumeriene. Se pare că gena cea mai importantă se transmite pe linie feminină; de aceea, alegerea partenerei de sex feminin a fost întotdeauna vitală pentru aceşti hibrizi.
Este foarte important faptul că linia genealogică a „regelui-şarpe” a apărut în Iran, căci aceasta este regiunea (împreună cu Kurdistanul, Armenia, Turcia şi Munţii Caucaz) din care s-au răspândit aceste linii regale în întreaga lume. Un rus, cunoscător din interior al Frăţiei, mi-a spus că a existat un vortex masiv, un fel de poartă interdimensională, în Munţii Caucaz, prin care au intrat în dimensiunea noastră aceşti extratereştri. Această ipoteză ar explica foarte multe lucruri. Numele de Iran provine din mai vechiul Airy-ana sau Air-an, care înseamnă „Ţinutul Arienilor”. Chiar şi astăzi, în Kurdistan există două rase distincte, una măslinie, de înălţime medie şi cu ochi închişi la culoare, şi cealaltă mult mai înaltă, cu oameni albi, mulţi dintre ei cu ochi albaştri. Deloc întâmplător, naziştii au considerat că aceste trăsături corespund „rasei superioare” sau „rasei stăpânilor”, căci cunoşteau conexiunea şi istoria reptilienilor. În cartea sa, Din cenuşa îngerilor, Andrew Collins prezintă dovezi copleşitoare care atestă faptul că Grădina Paradisului (Edenului) a existat în munţii înalţi din această regiune (Iran-Kurdistan), şi, după cum ştim, unul din personajele centrale ale legendei acestei grădini este şarpele. De altfel, iranienii îşi numeau regii Mar, care înseamnă „şarpe” în limba persană. Să existe oare o conexiune inclusiv între Mar-te şi şarpe?
Scriitorul Britanic David Icke spune:
“Regii Iranului mai erau cunoscuţi şi sub numele de „descendenţii dragonului”. Personal, nu am nici o îndoială că reptilienii draconieni s-au încrucişat cu oamenii din rasa albă, dând naştere unor hibrizi. De altfel, există foarte mulţi oameni inclusiv la ora actuală care pretind că s-au încrucişat cu reptilienii. În jurul anului 2200 î.Ch., în Egipt a fost fondată Casa Regală a Dragonului, de către preoţii din Mendes. Tradiţia s-a păstrat până astăzi, 4000 de ani mai târziu, sub forma Curţii Regale şi Imperiale a Suveranităţii Dragonului, al cărui sediu modern se află în Marea Britanie. Unii oameni numesc această organizaţie secretă Frăţia Şarpelui. Primii regi ai Sumerului, Egiptului, iar mai târziu ai Israelului, erau unşi în timpul ceremoniei încoronării cu „grăsimea Dragonului”, care era de fapt grăsime de crocodil (considerat animal sacru în acele vremuri). Crocodilul era numit în Egipt messeh, de unde provine termenul ebraic de „Messia”, care înseamnă chiar „Cel uns”. Regii acestei linii succesorale erau numiţi „Dragoni”. Tot acest simbolism se leagă de faptul că aceste familii regale erau urmaşe ale hibrizilor reptilo-umani. Dacă mai multe regate se asociau pentru o bătălie împotriva unui duşman comun, ele îşi alegeau un rege al regilor, cunoscut sub numele de Marele Dragon sau… Draco. Faimosul titlu celtic de Pendragon nu reprezintă decât o variantă a acestei tradiţii. Însuşi cuvântul kingship (n.n. regalitate) provine din rădăcina kin (de acelaşi sânge), de unde s-a născut mai întâi kinship, adică înrudit genetic, iar apoi kingship. Pentru a evidenţia şi mai puternic această teză a înrudirii caselor regale cu reptilienii, menţionez că termenul egiptean pentru crocodil (messeh-ul sacru) era… Draco.”
El a devenit un simbol al Terapeuţilor Egipteni, o grupare al cărei echivalent în Israel au fost esenienii. Dinastia regală merovingiană a Franţei a avut un simbol asemănător: şarpele marin Bistea Neptunis. Ce mai, vorbim de acelaşi trib! Dacă veţi studia secţiunea ilustraţiilor, veţi găsi în ea o imagine străveche a unui zeu egiptean, aşa cum apare ea pe peretele templului din Saqquara. Acesta are o formă neumană, reptiliană, înzestrată cu aripi.
5. Oamenii care se nasc cu solzi
In Romania se cunoaste cat de cat fenomenul reptilian, destule persoane discuta despre existenta reptilienilor care ne conduc viata prin intermediul guvernelor dar in principal prin intermediul membrilor din casele regale pamantene. Multi sceptici sustin ca este imposibil sa existe asa-ceva, pentru ca nu a vazut nimeni! Este o prostie sa sustina cineva asa-ceva, ca nu ar fi vazut nimeni, deoarece sint extrem de multe dovezi pe care le-am postat la mine pe site.
Vreau sa prezint povestea unui iesean, care s-a nascut cu aproape tot corpul acoperit de solzi. Nu este nici un fel de gluma, acest „om”, dupa parerea mea „hibrid” s-a nascut putin „ciudat” ca sa zic asa, fata de cat stiu medicii. Dar sa prezint stirea oficiala de pe site-ul 7est.ro:
„Un iesean sufera de o boala extrem de rara, denumita, in termeni uzuali, pielea de soparla. Este o boala genetica, al carei leac nu este inca cunoscut.
Daniel Simion Suciu are 52 de ani. Nu a aratat mereu asa. Boala are o evolutie lenta. Intai i-au fost acoperite de solzi mainile si picioarele. Pe masura ce a inaintat in varsta, 80 la suta din suprafata corpului i-a fost invadat de aceasta eczema vulgara. Doar subrat si pe fata nu s-a extins boala.
In anii ’70, cand medicii inca se chinuiau sa ii puna un diagnostic, barbatul a fost plimbat intre spitalele din Bucuresti si Iasi. Copiii ii mostesnesc boala, insa Daniel Suciu nici nu se gandeste
sa ii mai lase pe medicii din Romania sa ii foloseasca drept cobai. Barbatul a aflat ca in Statele Unite ar putea sa li se faca o operatie si spune el, ar scapa de boala. Insa are nevoie de 75 de mii de euro, bani de care nu dispune.
Medicii spun ca boala de care sufera barbatul este extrem de rara si ca mai trebuie ani pana cand se va gasi un leac.”[7]
Mai multe puteti citi aici -> http://www.fara-secrete.ro/primul-om-soparla-din-romania
Am scris nenumarate articole aici despre faptul ca omul are structura reptiliana in ADN-ul sau si cateodata se deschid anumite coduri genetice din cadrul ADN-ului ale caror secvente contin astfel de informatii genetice stravechi care se aflau doar intr-o stare latenta.
Prezint cazul unui copil chinez, care la fel ca si acest roman, s-a nascut cu solzi, aratand tot ca o soparla:
„Un copil de un an şi două luni din China suferă de o anomalie genetică, care îi transformă pielea în solzi de peşte.
Song Sheng din Jinhu, estul Chinei, s-a născut fără pori, ceea ce înseamnă că trupul lui nu se poate răci. În schimb, părţi importante de piele au fost acoperite de formaţiuni cheratinoase.
Pentru a-i păstra o temperatură constantă, părinţii micuţului îl scaldă în băi de gheaţă.
“Shen are dureri foarte mari, iar dacă nu avem destulă gheaţă face febră”, a mărturisit tatăl copilului, Song Dehu.
Medicii au diagnosticat băieţelul cu o boală rară, ichtioză lamelară, pentru care nu există leac.
“Starea sa poate fi ameliorată, dar nu vindecată, aşa că ne rugăm pentru un leac băbesc sau un miracol”, a mai spus părintele.”[1]
Mai multe puteti citi aici -> http://www.click.ro/pe_glob/ciudatenii/bebelus-solzi-anomalie-genetica-boala_0_911908859.html
6. Sindromul “Ochi de Pisica” sau “Ochi de reptila” – oamenii care se nasc cu ochi ce au pupilele verticale precum reptilele! O alta dovada care demonstreaza legatura dintre oameni si reptile!
Am tot vorbit despre reptilieni si evident o voi face in continuare, caci cu cat o fac mai mult cu atat dau de dovezi irefutabile care cu greu pot fi combatute.
Spre exemplu, daca afirm ca reptilienii au venit din constelatia draco, o persoana “stiintifica”, ma poate inchide imediat, intrebandu-ma doar: “de unde sti tu asta?” si e greu sa pot demonstra asa-ceva, desi pot face anumite paralele cu piramidele si alte structuri megalitice ce sint aliniate cu acea constelatie, dar acela nu va fi argument “stiintific”, invocand mereu aceasta sitagma!
Asadar, prezint acum o stire, preluata de pe site-ul exploremedicinetv.ro[2] intitulata “S-a nascut un copil cu ochi de pisica”:
„Un caz cel puțin neobișnuit a uimit medicii chinezi. Este vorba despre un băiat pe nume Nong Youhui care s-a născut cu sindromul ochi de pisică și care poate vedea pe întuneric, relatează televiziunea chineză CCTV.
Cazul băiatului cu ochi de pisică a făcut înconjurul lumii după ce televiziunea chineză a relatat cum a fost făcută descoperirea. Tatăl copilului a observat că băiatului îi strălucesc ochii la întuneric, la fel ca ochii pisicilor. Bărbatul a decis apoi să-și ducă fiul la un spital din Dahua, în sudul Chinei, pentru a-i face un control. Doctorii l-au supus pe Nong Youhui unor teste și au rămas uimiți când au observat că băiatul poate citi pe întuneric fără nicio problemă.
Sindromul ochi de pisică, cunoscut și sub denumirea de Trisomia 22, este o boală extrem de rară cauzată de multiplicarea cromozomului 22 la un număr de trei, față de doi, așa cum este obișnuit la oamenii sănătoși.”[9]
Despre Sindromul Ochi de pisica! Explicatiile “oamenilor de stiinta”!
Trebuie sa ascultam si vocile “care cunosc foarte bine aceasta problema”, asta pentru a nu fi acuzat de prea mult subiectivism! Dar daca sint acuzat ce? Imi place sa fiu ultrasubiectivist cand stiu ca adevarul este de partea mea! Preiau un articol de pe site-ul copilul.ro[3] despre Trisomia 22:
“Trisomia 22 sau Sindromul Ochi de pisica este o aberatie cromozomiala rara ce poate duce la malformatii congenitale. Cunoscuta si sub numele de Sindromul Schmidt-Fraccaro, Trisomia 22 este cauzata de multiplicarea cromozomului 22 la un numar de trei, fata de doi, intalnita la oamenii sanatosi.
Afectiunea cauzeaza de cele mai multe ori avort spontan in primul trimestru de sarcina. Continuarea sarcinii in al doilea trimestru si nasterea sunt rare. Trisomia 22 afecteaza proportional baietii si fetele.
Sindromul Ochi de pisica poate avea simptome variate, dar si lipsa lor este des intalnita. Unii purtatori ai anomaliei cromozomice nu sufera niciun simptom, in timp ce altii pot fi afectati si fizic si mental. O parte dintre copii mor la nastere din cauza malformatiilor.
7. Feromonii femeilor si cei ai iguanelor sint identice din punct de vedere chimic!
Stirea a fost publicata in 1999, in New York Times, cand un grup de cercetatori americani au incercat sa faca niste posibile asemanari dintre reptile si oameni, mergand pe ideea conform careia ar avea mai multa legatura omul cu reptilele decat cu maimutele!
8. Legatura emotionala a copiilor cu reptilele
In continuare, prezint un articol de pe site-ul ziare.com[4] intitulat “Copilul de patru ani care poate sa comunice cu reptilele”:
“Charlie Parker, copilul de patru ani al lui Greg Parker, proprietarul micii gradini zoologice Ballarat Wildlife Park, din orasul Victoria, Australia, este pasionat de reptile, cel mai bun prieten al lui fiind sarpele boa, botezat Pablo.
La randul sau, sarpele exteriorizeaza o deosebita afectiune pentru copil, ii place sa se incolaceasca tandru in jurul lui, iar copilul pretinde ca primeste mesaje din partea sarpelui atunci cand ii este foame, sau doreste ceva.
Charlie niciodata n-a refuzat sa-i satisfaca poftele, scrie portalul Big Picture.
O prietenie asemanatoare s-a legat intre Charlie si crocodilul Hunter, in lungime de 2,5 metri, care nu ataca niciodata copilul, desi este un carnivor feroce. Crocodilul simte o placere deosebita atunci cand Charlie il mangaie pe solzi.
Tatal lui Charlie a relatat ziaristilor ca prietenia dintre copil si reptile a aparut la varsta de un an si aceasta legatura are un caracter ereditar, intrucat nu numai el, ca proprietar de gradina zoologica, dar si bunicul copilului au demonstrat todeauna o deosebita afectiune pentru reptile.
Copilul, obisnuit de mic cu reptilele, nu simte niciodata teama fata de acestea, iar tatal Greg Parker a explicat ziaristilor ca, pentru a se stabili o prietenie sincera intre om si animal – chiar si o reptila – sunt necesare doua conditii.
Prima este aceea ca legatura sa fie stabilita de la o varsta foarte frageda a animalului, iar a doua cere ca omul sa nu simta niciun fel de teama fata de acesta.
In momentul cand intervine teama, animalul simte un anumit resentiment, care il face rezervat sau chiar agresiv. Arta de a stabili conditii de comunicare cu animalul depinde insa de anumite aptitudini innascute, greu de explicat.”
9. Cercetatorii demonstreaza ca genomul uman are similitudini cu cel al reptilelor
Daca ce am prezentat pana acum nu a fost, inca, destul de convingator, vreau sa prezint un articol despre o descoperire stiintifica prin care cercetatori americani impreuna cu cei britanici au reusit sa secventieze primul genom de reptila, care demonstreaza ca 100 din aceste elemente mobile necodificate inca au legatura cu genomul reptilelor, confirmand inca o data stiintific ca omul are structura reptiliana.
Dar sa citez aici tot articolul:
„Şopârlele sunt “o librărie vie” pentru descoperirea evoluţiei omului, a declarat coordonatoarea unei cercetări care permite savanţilor să înţeleagă mai bine evoluţia mamiferelor. Descoperirea a fost făcută în domeniul geneticii, când oamenii de ştiinţă din SUA au reuşit să secvenţieze primul genom de reptilă.
Şopârla Anolis verde (Anolis carolinensis) a fost actorul principal al studiului coordonat de Jessica Alföldi, de la Broad Institute, afiliat Universităţii Harvard şi Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite. Secţionarea genomului reptile a permis oamenilor de ştiinţă să înţeleagă mai bine evoluţia mamiferelor şi a altor vertebrate ale căror ouă s-au adaptat pentru un ciclu reproductiv în afara mediului marin.
“Uneori, trebuie să te distanţezi puţin pentru a afla cum a evoluat genomul uman”, a declarat Jessica Alföldi. Coordonatoarea cercetării atrage atenţia asupra apariţiei “oului amniotic”, ce conţine lichidul necesar dezvoltării embrionului. A fost “una dintre marile inovaţii din istoria vieţii”, care a permis cucerirea spaţiilor terestre, se arată în studiul publicat în revista Nature, preluat de AFP. Graţie acestor ouă echipate cu propriul lor micromediu acvatic, vertebratele nu au mai avut nevoie să găsească o întindere de apă pentru a se reproduce.
În urmă cu circa 320 de milioane de ani, vertebratele “amniote” s-au separat în două ramuri: mamifere şi reptile – în care erau incluse şi păsările.
Genomul şopârlei Anolis verde conţine 18 perechi de cromozomi, dintre care 12 sunt de o mărime foarte mică – inclusiv cromozomul sexual X, care a fost identificat. Oamenii de ştiinţă au descoperit astfel numeroase gene asociate vederii în culori de care beneficiază şopârlele, care – spre deosebire de oameni – pot să perceapă razele ultraviolete.
Analiza ADN-ului acestor şopârle oferă, totodată, o nouă viziune asupra originii multor elemente din genomul uman care nu au niciun rol în procesul de sinteză a proteinelor. Cercetătorii presupuneau că aceste elemente, neschimbate de milenii, ar putea proveni din străvechii “transpozoni” – secvenţe de ADN care au putut în trecut să se copieze în multe exemplare în interiorul genomului uman.
“Şopârlele Anolis verzi sunt o «librărie vie» de elemente transpozabile”, a declarat Jessica Alföldi, precizând că, la şopârle, “ele (aceste elemente, n.r.) continuă să sară de la o secvenţă la alta” în cadrul genomului. Comparând elementele mobile ale genomului şopârlei Anolis verde cu ADN-ul uman, cercetătorii americani au descoperit că 100 din aceste elemente necodificatoare din genomul uman derivă din aceste “gene săritoare”.”[5]
10. Unele specii de soparle au 46 de cromozomi ca si oamenii!
Cromozomii reprezinta o structura organizata, in componenta carora intra ADN si proteine. Cuvantul provine din grecescul “chroma”- culoare si “soma” – corp. Sunt localizati in interiorul nucleului celular, transportand informatia genetica necesara dezvoltarii fiecarui organism in parte. Numarul acestora difera foarte mult de la o specie la alta, putand ajunge de la sase (in cazul tantarilor) si pana la 1260 (in cazul ferigilor indiene).
La oameni, plante si animale, cromozomii sunt organizati in perechi, in timp ce bacteriile au un singur cromozom circular. In fiecare celula a corpului uman exista un numar de 46 de cromozomi, exceptie facand spermatozoizii si ovulele, aceste celule avand un numar de 23 de perechi, care se vor uni in timpul reproducerii, pentru ca produsul de conceptie sa aiba cate un set din partea fiecarui parinte si pentru a reface numarul normal de 46.
Molecula de ADN care intra in alcatuirea acestor structuri extrem de complexe poate fi alcatuita dintr-un numar variat de nucleotide (unitatea de baza a ADN-ului uman) – intre 10 000 si 1 000 000 000. In organismele care contin nucleu celular (ciuperci, protozoare, plante si animale), ADN-ul este impachetat de catre proteine in niste structuri compacte care poarta numele de cromatina, acestea permitand ca molecula de ADN, foarte lunga, sa incapa in nucleu.
Descoperirea cromozomilor a fost strans legata de identificarea si descrierea celulei si a nucleului celular si toate au devenit plauzibile numai dupa inventarea, de catre Leeuwenhoek, a microscopului, in anul 1674. In 1831, savantul Robert Brown este cel care descopera nucleul celular, iar in anul 1838, M. J. Schleiden ajunge la concluzia eronata ca acest nucleu celular se formeaza din fluidul care exista in interiorul unei celule.
Aceasta teorie epigenetica este infirmata abia in anul 1842, de catre Karl Wilhelm von Nageli, botanist elvetian, care descopera structurile cromozomiale, nefolosind insa si termenul atat de cunoscut astazi. Denumirea este data in anul 1888, de catre savantul Heinrich Wilhelm Gottfried von Waldeyer-Hartz, anatomist german, datorita caracterului special de colorare a acestor structuri.
Cromozomii reprezinta unitatea esentiala a diviziunii celulare si trebuie transmisi, replicati si divizati cu succes catre celulele fiice, pentru a asigura diversitatea genetica si supravietuirea progeniturilor. Recombinarea acestor structuri complexe joaca un rol vital in diversitatea genetica. Daca aceste structuri sunt manipulate incorect, prin procese ce poarta numele de instabilitate cromozomiala si translocare, celula poate trece prin transformari mitotice (de diviziune celulara) catastrofale si poate muri, sau poate evita apoptoza (procesul de moarte celulara), dar poate prolifera aberant, ducand la aparitia cancerelor.
Ati auzit de soparla Hemidactylus (Hemidactylus mabouia)? Nu cred ca multi, insa o sa va fac eu un scurt rezumat al acestei reptile. Aceasta se regaseste in zonele tropicale si subtropicale, aceasta facand parte din familia Gekkonidae.
Aceasta este o specie nocturna, avand o vedere foarte buna si adaptata intunericului deplin si ca orice soparla din familia gecko, poate emite sunete foarte puternice. Ca marime nu este mare, aceasta avand aproximativ 13 cm.
Ce o face asa interesanta?
Multi oameni s-au intrebat daca exista reptile care sa aiba 46 de cromozomi? Aceasta este una dintre ele.
O alta soparla cu 46 de cromozomi este Cnemidophorus littoralis, o specie de soparle ce traieste in sud-estul Braziliei si care uimeste oamenii de stiinta ca si cea prezentata mai sus. Aceasta mai prezinta un mecanism de determinare a sexelor similar cu cel la oameni adica XX (persoane de sex feminin) si XY (persoane de sex masculin).
SURSE
1. http://www.click.ro/pe_glob/ciudatenii/bebelus-solzi-anomalie-genetica-boala_0_911908859.html
2. http://www.exploremedicinetv.ro/medicina/stiri/s-a-nascut-un-copil-cu-ochi-de-pisica.html