Intreaga cultură chineză se bazează pe rasa dragonului şi a şerpilor. Cu mii de ani în urmă, aici a existat o civilizaţie foarte dezvoltată care s-a inspirat din cea lemuriană şi, mai apoi, a fost influenţată de Imperiul Sumerian. Chiar şi astăzi limba şi scrierile lor sunt remarcabil de asemănătoare, la fel şi mitologia acestora. Marea epocă a culturii chineze îşi are originea în jurul anului 2800 î.Ch., la începutul declinului Imperiului Sumerian. Istoria chineză relatează că primii oameni au fost creaţi de zeiţa Nu Kua, care era jumătate om-jumătate dragon.
Fondatorii caselor regale pamantene au fost reptilienii Anunnaki. Pentru mai multe dovezi pe larg va rog sa cititi aici -> http://www.fara-secrete.ro/originea-regalitatii-pe-aceasta-planeta-provine-de-la-reptilienii-anunnaki.
Yi King[1], o foarte veche carte chinezească, povesteşte că odinioară dragonii şi oamenii trăiau în pace, căsătorindu-se între ei. Primii împăraţi chinezi erau descrişi ca având „chip de dragon”. împăraţii japonezi pretind că sunt descendenţii acestor „zei”, iar vechile lor legende relatează că insulele Japoniei erau populate de fiinţe care susţineau că au venit din cer. James Churchward face din nou legătura între rasa japoneză şi Lemuria-Mu. Există nenumărate legende japoneze despre şerpi şi dragoni, despre căsătoriile cu oameni în urma cărora rezultau fiinţe reptiliene-umane. Fiinţele-şarpe îşi schimbau forma în bărbaţi şi femei chipeşe, atrăgând în uniuni sexuale războinici şi lideri umani.
Michael Mott, autor al cărţii Caverns, Cauldrons, And Concealed Creatures (n.tr. Peşteri, Creuzete şi Creaturi tainice), relatează o poveste despre o fecioară numită Mimoto, sedusă de un membru al rasei şerpilor:
„…Mimoto nu şi-a revăzut niciodată iubitul dragon, dar a dat naştere unui copil hibrid pe care 1-a numit Akagire Taro sau Fiul Crăpat, deoarece pielea sa era crăpată, încreţită şi cu solzi de reptilă. De aici faptele sunt relatate şi în istorie; se vorbeşte astfel despre un descendent direct al lui Akagire Yataro (numele sub care a fost cunoscut la maturitate), numit Saburo Ogata, membru al clanului Genji, care se mândrea cu solzii de pe trupul său, ca şi strămoşii săi. Era nepotul lui Yataro al Cincilea. Din nou, se pare că o linie genealogică proeminentă a fost ţinta unui schimb genetic original, poate repetat. în timp ce în Orient influxul de „sânge de dragon” este privit cu mare mândrie, în Occident asemenea lucruri sunt considerate drept „poveşti de adormit copiii”. Occidentalii, cel puţin aparent, sunt împotriva unor asemenea legături, deseori din motive religioase dar nu numai, deoarece sub-pământenii au renumele cruzimii, egoismului şi răutăţii.”[2]
Zodiacul chinezesc vechi de pe la 2500 î.Ch., este simbolizat de animale care încă există – mai puţin dragonul. Este oare posibil ca ei să fi ales ca semne fiinţe reale, vii, în afară de una dintre ele, care de altfel este şi cea mai importantă? întâlnim aici din nou tema descendenţilor reptilieni din China. Vechii chinezi credeau că tatăl Primei Dinastii de împăraţi „divini” a fost un dragon, prin urmare împăraţii pretindeau dreptul la domnie, deoarece descindeau din zeii-şarpe. Pe tronul, corăbiile, dar şi pe obiectele lor de mobilier se afla desenat simbolul dragonului. Astăzi există mulţi descendenţi chinezi în rândurile Iluminaţilor, mai ales unii din linia genealogică a lui Li, după cum i-a identificat cercetătorul şi autorul Fritz Springmeier, în cartea sa Bloodlines Of The Illuminati (n.tr. Liniile genealogice ale Iluminaţilor) (Ambassador House, Colorado, USA, 1999).
Agartha şi Shambala sunt cele mai renumite dintre ele. Invazia chineză şi ocuparea Tibetului sunt mai degrabă corelate cu aceste lucruri decât cu dominarea politică. Tibetul, locul de care se leagă atât de multe secrete şi legende ale Iluminaţilor, este un alt leagăn al simbolului şarpelui, ca şi fosta cultură lemuriană a aborigenilor australieni, care include referinţa la Şarpele Curcubeu. Numele chinezesc pentru meridianele reţelei energetice a planetei Pământ este acela de „linii ale dragonului”. Lucru de înţeles, având în vedere că reptilienii exploatează energia acestei reţele şi construiesc temple şi structuri în punctele majore de vortex. O veche poveste chinezească despre regii-dragon face referire clară şi la schimbarea formei acestora. Cel mai uimitor aspect este modul în care reptilienii îşi pot schimba forma, mai exact cum pot oscila între înfăţişarea umană şi cea reptiliană şi invers.
Despre un personaj numit Liu Ye, care dorea să se căsătorească cu o prinţesă din „rasa dragonilor”, se spunea că a văzut palatul împăratului schimbându-se în faţa ochilor, iar curtenii s-au dizolvat pur şi simplu, după care şi-au reluat forma lor originală. El a văzut cozi, aripi deschise şi ochi de dragon. Legenda spune că Liu Ye şi-a schimbat forma sa pământeană, devenind asemănător celor din rasa dragonilor care locuiau în cer. Astfel, el a devenit nemuritor.
Mai multe puteti sa cititi aici -> http://www.fara-secrete.ro/reptilienii-anunnaki-cultura-chineza.
Cel care conduce astazi Japonia din umbra este “batranelul simpatic”, Akihito, singurul imparat de pe Planeta, din Japonia, singura zona unde se afla un imperiu si astazi, desi acestia vor sa ne convinga ca “nu ei conduc si ca Japonia e republica”. Nimic mai fals. Am explicat de mai multe ori ca sistemul monarhic de conducere al gloatei, ai turmei de oi, n-a incetat niciodata doar a luat o alta forma mai discreta.
De pilda, stiti cum se traduce sintagma “monarhie constitutionala”? Se traduce asa: “regele guverneaza, dar nu conduce”, o afirmatie antagonica si absurda in acelasi timp. Pai de ce mai e nevoie de rege, daca el guverneaza dar nu conduce? Atunci de ce mai guverneaza daca nu conduce nimic? Monarhia a ramas si a fost intotdeauna ABSOLUTA. Nu de putine ori membrii caselor regale le spun oamenilor “supusii nostri”, semn ca sintagma de “monarhie absoluta” este cea adevarata si nu “monarhie constitutionala”.
De pe site-ul de stiri digi24.ro aflam urmatoarele despre Imparatul Japoniei Akihito:
“Zeci de mii de japonezi s-au adunat în această dimineaţă în faţa Palatului Imperial de la Tokyo, pentru a asista la salutul tradiţional de Anul Nou adresat supuşilor de împăratul Akihito. Monarhul nipon, în vârstă de 80 de ani, s-a rugat pentru pace şi prosperitatea Ţării Soarelui Răsare.
Ca în fiecare an, în a doua zi a noului an, japonezi de toate vârstele au venit să ureze mulţi ani familiei imperiale. Extrem de ordonaţi, supuşii împăratului au mărşăluit pe podul de la intrarea în palat şi pe aleile parcului, îndrumaţi cu atenţie de membrii gărzii imperiale. Abia când platoul din faţa palatului a fost plin ochi, în balcon şi-a facut apariţia şi familia imperială, în frunte cu împăratul Akihito şi împărăteasa Michiko, în ovaţiile supuşilor.
Alături de suverani, în balconul palatului şi-au făcut apariţia şi prinţul moştenitor Naruhito, alături de soţia sa, prinţesa Masako. Este unul din rarele momente în care, potrivit protocolului, este necesară prezenţa întregii familii imperiale.
„Anul acesta, îmi doresc pace şi linişte pentru toţi şi fiecare dintre supuşii noştri”, a spus împăratul Akihito al Japoniei.
Akihito este cel de-al 125-lea împărat al Japoniei şi a urcat pe Tronul Crizantemei în 1989. Potrivit Constituţiei, el are prerogative limitate, dar se bucură de un respect imens din partea japonezilor, care consideră că membrii familiei imperiale sunt descendenţii zeiţei Amaterasu. Iar urările imperiale sunt cu atât mai binevenite cu cât Japonia încearcă şi acum să iasă din recesiunea provocată de criza economică mondială şi catastrofele naturale aduse de tsunami-ul din 2011.
„La începutul acestui nou an, mă rog pentru pacea şi fericirea Japoniei şi a întregii lumi”, a mai spus suveranul Japoniei.”[3]
Asa cum spuneam Casa Imperiala din Japonia este cea mai veche monarhie ereditara din lume. In cartea de istorie numita “Kojiki” sau “Nihon Shoki”[4], care a fost terminata in secolul VIII e.n. se spune ca Imperiul din Japonia, respectiv Casa Imperiala a fost fondata in anul 660 i.e.n., evident de catre descendentii dragoni.
Cartea “Nihon Shoki”, terminata in anul 720 e.n. incepe cu mitul creatiei japonez, in special al descendentilor imperiali. In aceasta carte se explica originea lumii si primele sapte generatii de fiinte “divine” (incepand cu zeul reptilian Kunitokotachi). Kunitokotachi este una dintre cele doua zeitati primordiale potrivit mitologiei japoneze. In cartea “Nihon Shoki”, acest zeu este cunoscut ca “hitorigami”, iar hitorigami inseamna un zeu de sex masculin care conduce de unul singur fara a avea nevoie de o persoana de sex feminin.
Familia Imperiala din Japonia ori de cate ori a avut ocazia a spus ca ei sint urmasii “divini” ai zeilor. Daca in Europa astfel afirmatii sint considerate “povesti de adormit” copii, in cazul japonezilor si chinezilor totul este tratat serios, iar acestia sint priviti precum niste semi-zei caci in Extremul Orient cei care au “sange de dragon” – sange albastru (binecunoscuta grupa de sange cu factorul Rh negativ) sint priviti cu stima si deosebit respect.
Zeita reptiliana Amaterasu!
Daca tot Imparatul Japoniei se lauda ca este descendentul aceste fiinte, nu trebuie sa vedem si noi cine este aceasta fiinta? Ba da…Amaterasu este o importanta divinitate in cadrul religiei japoneze, care este cunoscuta ca “shintoism” sau “shinto”. Ea este considerata zeita Soarelui, dar si a Universului. Cam mult pentru o simpla reptila!
Numele de Amaterasu deriva din “Amateru” care in limba japoneza inseamna “straluceste in ceruri”. Cele mai vechi relatari despre aceasta fiinta provin inca din anul 680 e.n. tot in cartea “Nihon Shoki”. Potrivit mitologiei japoneze, zeita Amaterasu este sora zeului Susanoo (zeul furtunilor) si al zeului Tsukuyomi (zeul lunii). Textele antice japoneze ne mai prezinta si o rivalitate acerba intre fratii reptilieni, adica intre zeita Amaterasu si fratele ei, zeul Tsukuyomi, rivalitati care exista si astazi in randul Iluminatilor.
Religia japoneza are la baza cultul adorarii acestei zeite-dragon, Amaterasu, care este sarbatorita oficial o data la 20 de ani in cadrul unei ceremonii numita “Shikinen Sengu”.
Imparatul Japoniei nu este singurul om care isi recunoaste in public descendenta din zeii reptilieni. In 2004, Printul Nicholas de Vere von Drakenberg, care avea functia de Mare Maestru al Curtii Regale a Dragonului cu sediul la Londra, a recunoscut in cadrul unui interviu acordat conspirationistei Tracy R. Twyman, ca:
“noi cei din familiile regale si nobiliare sintem descendentii dragonilor Anunnaki”[5]
Acesta a scris si o carte destul de stufoasa ca si numar de pagini, numita “Mostenirea Dragonului – istoria secreta a liniilor genealogice regale”, in care arata cu documente istorico-mitologice cum ei sint descendentii dragonilor Anunnaki din Transilvania. El recunoscand ca ei sint hibrizi, adica niste progenituri ale Anunnaki-lor.
Mic citat preluat din interviul realizat de celebra conspirationista Tracy R. Twyman. Am notat “T” de la Tracy si cu “N” de la Printul Nicholas de Vere, pentru a intelege interviul am expus aici un mic citat, dar voi sa-l cititi in intregime in cadrul articolului:
“T: Cine sint “dragonii” despre care ati scris in cartea dvs.?
N: Pe scurt, linia “Dragon”, incepe cu Reptilienii Anunnaki, coboara prin proto-sciti, egipteni, fenicieni si ajunge la sumerieni.
T: Au fost “dragonii” o specie diferita de ceea ce numim noi “om”?
N: Dovezile istorice si genetice spun ca da. Dragonii si Elfii sint doar specii distincte din punct de vedere fizic. Oamenii de stiinta acum afirma ca in urma cu 30.000 de ani a avut loc o interventie asupra ADN-ului uman, adica un proces de hibridizare, iar motivul principal al hibridizarii a fost crearea caselor regale si respectiv a descendentilor regali, a printilor, printeselor, regilor, reginelor etc.
T: Sint acesti dragoni la fel ca “uriasii” din Biblie sau “observatorii” din Cartea lui Enoh?
N: Uriasii si observatorii sint din rasa dragonilor.
T: Acesti dragoni au devenit zeitatile din culturile antice (Grecia, India, Sumer etc.) ?
N: Aceste zeitati sint aceleasi doar numele difera, deci raspunsul este DA.
T: Ce fel de civilizatie a facut sa asigure “domnia Dragonilor” peste tot? Vreti sa spuneti ca a fost la fel ca si Atlantida?
N: Teoria lui Platon despre Atlantida este precedata de o traditie mult mai veche referitoare la “Ogdoad”. “Ogdoad” a fost unul dintre cei 8 mari zei. Mare potop biblic a avut loc in Marea Neagra. Legenda potopului este prezenta in multe culturi antice. Ogdoad apare in miturile chinezesti, in textele religioase Egiptene ca si conducator al “Vechiului Regat” din timpul anilor 2686 – 2134 i.e.n. Acesta apare si in legendele Vikingilor.
Ogdoad a fost primul “rege dragon”, iar o data cu el a inceput liniile succesoriale genealogice ale familiilor regale. El a fost primul “regele dragon” al Proto-Scitilor de langa Marea Neagra. Dupa potopul din Marea Neagra, copiii Anunnaki-lor au stabilit civilizatii incredibile ca si dezvoltare, asta dupa ce prima “Epoca de Aur” a fost distrusa in timpul potopului. Deci, in opinia mea se poate spune ca cultura sumeriana (a carei limba este proto-sumeriana) isi are originea direct din Transilvania. Atat colonizatorii Nordului Europei cat si vechii egipteni isi au originea in Transilvania. Chiar si oamenii de stiinta au declarat ca potopul biblic a avut loc in Marea Neagra. Aceasta regiune fiind un loc al uriasilor, al titanilor.
T: Este “sangele de dragon” o sursa de drept divin sursa regalitatii si dominatiei regale din opinia dvs.?
N: “Sangele de Dragon” sau “Sangele Zeilor” este adevarata sursa a regalitatii de drept divin. “Dragonii” sint conducatorii guvernelor de pe aceasta Planeta.
T: Atunci cand spuneti “Dragon” la ce anume va referiti?
N: “Dragon” este un termen pe care eu il folosesc pentru a desemna sangele si genele noastre. Este o conducta prin care se transmite fluxul de amintiri dar si intelepciunea. Cuvantul “Dragon” este un derivat din grecescul “edrakon”, care este un aorist gramatical al cuvantului “derkesthai”, care inseamna “a vede clar”. “Dragon” este un arhetip prin care care curg informatiile rasiale, dar care se refera si la constiinta transcedenta.
T: Ce procent din populatia lumii ar avea acest “sange de dragon”? Este predominant gasit in anumite tipuri de oameni? Cum pot sa va spun ca sinteti un dragon ca si unii oameni?
N: Aproximativ 10% din Europeni au sange de dragonsi provin din familii a caror mostenire genetica depaseste 100.000 de ani. Aceasta cifra de 10% a fost calculata de Universitatea Oxford prin cercetarea arborilor genealogici.
T: Cum a luat nastere rasa Dragonilor si cum a devenit o rasa separata de restul oamenilor?
N: Ei nu provin din spatiul cosmic. Originea genomului lor este prezenta in padurile din Europa Centrala (Transilvania). Ei s-au combinat cu alte specii si s-au dezvoltat ca o rasa distincta. Anunnaki au fost apoi hibridizati si au format Elfii si Dragonii dar si regii, si reginele si toate descendentele regale.
T: Dragonii poseda puteri magice? Daca este asa, descendentii lor le poseda si ei?
N: Depinde ce vrei sa spui prin “magic”. Cea mai mare magie dintre toate este modul in care mintea ta le observa si le interpreteaza. Aceste abilitati sint ereditare.”
Printul tocmai a revelat secretul pe care orice monarh jura sa-l pastreze!
Mai multe informatii despre ce a mai afirmat el despre Anunnaki si despre cine e in realitate acest personaj, puteti sa cititi pe larg aici -> http://www.fara-secrete.ro/printul-nicholas-de-vere-von-drakenberg-declara-ca-toti-cei-din-familiile-regale-nobiliare-si-aristocratice-sint-reptilieni-hibrizi-a-caror-origine-provine-de-la-stravechii-reptilieni-anunnaki-car.
SURSE
1. Cartea Yi King
2. Michael Mott, autor al cărţii “Caverns, Cauldrons, And Concealed Creatures” (n.tr. Peşteri, Creuzete şi Creaturi tainice)
4. In cartea de istorie japoneza a descendentilor dragon numita “Kojiki”
5. Printul Nicholas de Vere von Drakenberg in cartea sa “Mostenirea Dragonului – istoria secreta a liniilor genealogice regale”